GURAU v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights"

Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,

efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE

CU PRIVIRE LA ADMISIBILITATEA

Cererii nr. 31753/03

depusă de Victor GURAU

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Patra), întrunită la 7 noiembrie 2006, în cadrul unei camere compuse din:

Sir

Nicolas

Bratza

,

Președinte

,

Dl

J.

Casadevall

,

Dl

G.

Bonello

,

Dl

M.

Pellonpää

,

Dl

K.

Traja

,

Dl

S.

Pavlovschi

,

Dl

J.

Šikuta,

judecători

,

și dl

T.L.

Early

,

Grefier al Secțiunii

,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 16 iulie 2003,

Având în vedere decizia de a aplica articolul 29 § 3 al Convenției și de a examina admisibilitatea cererii concomitent cu fondul ei,

Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul pârât și observațiile prezentate în răspuns de către reclamant,

În urma deliberării, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dl Victor Gurau, este un cetățean al Republicii Moldova născut în 1949, care locuiește la Chișinău. El a fost reprezentat în fața Curții de dl Ion Manole, avocat din Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său, dl Vitalie Pârlog.

A. Circumstanțele cauzei

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate în felul următor.

După ce a obținut un certificat de invaliditate, reclamantul s-a adresat în anul 2000 Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru a obține pensie. El a solicitat

inter alia

să fie examinată chestiunea cu privire la mărirea pensiei sale, având în vedere faptul că el a fost angajat la două întreprinderi între 1988 și 1992 și, respectiv, între 1994 și 1997. Deoarece cererea sa nu a fost admisă, la 2 octombrie 2001, reclamantul a intentat o acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cerând mărirea pensiei sale.

La 28 mai 2002, Judecătoria sectorului Centru a admis în parte pretenția reclamantului și a indicat Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă în carnetul de muncă al reclamantului perioada de angajare între 1994 și 1997 și să-i mărească pensia începând cu 20 septembrie 2000. Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel această hotărâre.

La 29 octombrie 2002, Tribunalul Chișinău a admis apelul, a casat hotărârea judecătorească din 28 mai 2002 și a respins pretenția reclamantului. Reclamantul a contestat cu recurs această decizie.

Printr-o decizie irevocabilă din 16 ianuarie 2003, Curtea de Apel a admis recursul reclamantului, a casat decizia Tribunalului Chișinău și a menținut hotărârea Judecătoriei sectorului Centru din 28 mai 2002.

La 26 mai 2003, reclamantul a trimis scrisori executorului judecătoresc și Casei Naționale de Asigurări Sociale plângându-se de neexecutarea hotărârii judecătorești în favoarea sa. Potrivit unui certificat emis de Casa Națională de Asigurări Sociale la 10 iulie 2003, mărimea pensiei reclamantului nu a fost recalculată.

La 8 aprilie 2004, reclamantul a informat Curtea că la 4 august 2003 Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat hotărârii judecătorești și i-a plătit pensia mărită. Totuși, el a cerut Curții să continue examinarea cererii sale și s-a plâns de executarea întârziată a hotărârii judecătorești în favoarea sa.

B. Dreptul intern relevant

Legislația internă relevantă a fost descrisă în hotărârea Curții în cauza

Sîrbu and Others v. Moldova

, nr. 73562/01, 73565/01, 73712/01, 73744/01, 73972/01 și 73973/01, § 12, 15 iunie 2004.

PRETENȚIE

Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 § 1 al Convenției, că dreptul său de acces la un tribunal a fost încălcat ca urmare a executării întârziate a hotărârii judecătorești din 16 ianuarie 2003.

ÎN DREPT

Reclamantul s-a plâns de executarea întârziată a hotărârii judecătorești din 16 ianuarie 2003. Articolul 6 al Convenției, în partea sa relevantă, prevede următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil ... și într-un termen rezonabil a cauzei sale ... de către o instanță ... care va hotărî ... asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil ... .”

În observațiile sale, Guvernul a prezentat o scrisoare de la Casa Națională de Asigurări Sociale în care se menționa că la 20 martie 2003 aceasta s-a conformat hotărârii judecătorești în favoarea reclamantului și a recalculat pensia lui. De asemenea, scrisoarea menționa că la 4 august 2003 Casa Națională de Asigurări Sociale i-a plătit reclamantului restanțele la pensie datorate lui. Guvernul a susținut că, deoarece hotărârea judecătorească a fost executată, reclamantul nu mai putea pretinde că este victimă.

Reclamantul a confirmat că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat hotărârii judecătorești și i-a plătit restanțele la pensia sa. El nu a contestat noua mărime a pensiei, însă s-a plâns de executarea întârziată a hotărârii judecătorești din 16 ianuarie 2003.

Curtea notează că hotărârea judecătorească în favoarea reclamantului a devenit irevocabilă și executorie la 16 ianuarie 2003 prin care s-a dispus recalcularea și mărirea pensiei reclamantului de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Deși data la care Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat hotărârii judecătorești și a recalculat pensia reclamantului nu este clară (20 martie 2003 și 4 august 2003 potrivit Guvernului și, respectiv, reclamantului), data plății pensiei recalculate nu se contestă; ambele părți sunt de acord în ceea ce privește data de 4 august 2003, ceea ce constituie mai puțin de opt luni de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și executorie. Având în vedere jurisprudența sa cu privire la acest subiect (a se vedea, spre exemplu,

Timofeyev v. Russia

, nr. 58263/00, § 37, 23 octombrie 2003) și faptul că Casa Națională de Asigurări Sociale a executat în întregime hotărârea judecătorească într-o perioadă relativ scurtă, Curtea constată că hotărârea judecătorească a fost executată într-un „termen rezonabil”. Mai mult, deoarece în această cauză nu au existat factori care ar putea fi considerați ca cerând o diligență specială și o executare mai rapidă, Curtea constată că pretenția nu relevă nicio aparență de violare a articolului 6 al Convenției (a se vedea, de exemplu,

Osoian

v. Moldova

(dec.), nr. 31413/03, 28 februarie 2006).

Prin urmare, cererea urmează a fi respinsă ca fiind vădit nefondată, așa cum prevede articolul 35 §§ 3 și 4 al Convenției.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

să sisteze aplicarea articolului 29 § 3 al Convenției; și

Declară

cererea inadmisibilă.

T.L.

Early

N

icolas

Bratza

Grefier

Președinte