ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.06.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2337/2008

HOTĂRÂRE
06.06.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2337/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față,

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj,

reclamanta C.M. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj pentru ca

instanța să dispună anularea hotărârii emisă de pârâtă și obligarea

acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar

al Legii nr. 189/2000.

În motivarea cererii a arătat faptul că

părinții săi au fost obligați

să părăsească

localitatea de domiciliu, din motive etnice și beneficiază

de drepturile

reparatorii stabilite de lege.

Prin sentința

civilă nr. 168 din 12 februarie 2008 a Curții de Apel

Cluj

a fost admisă acțiunea reclamantei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de

fond a reținut faptul că familia reclamantei a fost nevoita să-și schimbe

domiciliul, datorită persecuțiilor etnice suferite, iar reclamanta a tăcut dovada

faptului că beneficiază de prevederile

actului normativ arătat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs

Casa Județeană de

Pensii Cluj, criticând

soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală.

A arătat, în cadrul motivelor de recurs

formulate, faptul că reclamanta nu a făcut dovada strămutării, întrucât

declarațiile martorilor, avute în vedere de instanța de fond, nu sunt

suficiente pentru a se dovedi persecuția suferită, data refugiului, localitatea

de plecare, de refugiu și data întoarcerii din acest refugiu.

Recursul este

nefondat.

Înalta Curte de

Casație și Justiție analizând motivele invocate în

raport

cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale

incidente în cauză, va respinge recursul declarat

pentru considerentele

ce urmează:

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr.

105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei

ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940-6 martie 1945 a suferit persecuții

din motive etnice, aflându-se în una din

situațiile prevăzute de lege, în

sensul

că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

De asemenea, potrivit art. 2 din Normele pentru

aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, prin

persoană care a fost strămutată în altă localitate, în

sensul ordonanței, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a

fost

obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, această

categorie incluzând și persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat ori au

făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral.

Interpretarea pe care instanța de fond a dat-o

dispozițiilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999,

cu modificările și completările ulterioare, este în

acord și cu

considerentele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005, conform cărora „stabilirea

drepturilor

ce se acordă cu caracter reparatoriu și a persoanelor beneficiare ține de opțiunea

liberă a legiuitorului, cu condiția să nu instituie tratament juridic diferit

pentru persoane care se află în situații identice... Toate persoanele aflate în

aceeași situație beneficiază de aceleași drepturi. Stabilirea faptului dacă o

persoană sau alta se încadrează ori nu în vreuna dintre măsurile de persecuție

prevăzute în ipoteza normei juridice reprezintă o problemă de aplicare a legii,

de competența exclusivă a instanței judecătorești".

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta

Curte a constatat faptul că reclamanta a făcut dovada faptului că a fost

refugiată din

motive etnice, situație în

care, hotărârea instanței de fond urmează a fi

menținută și, pe cale de

consecință, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 312 C. proc. civ.,

recursul declarat va fi respins.

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de

Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 168 din 12 februarie 2008 a Curții

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-09-24
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3057/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj, reclamantul B.G. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bistrița pentru ca instanța să dispună anularea
ÎCCJ 2008-03-04
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 857/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj, reclamanta C.V. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, pentru ca instanța să dispună anularea hotă
ÎCCJ 2008-04-04
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1469/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj, reclamantul C.Ș. a chemat în judecată C.J.P. Cluj pentru ca instanța să dispună anularea hotărârii emisă de pâr
ÎCCJ 2008-04-04
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1468/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj, reclamanta A.M. a chemat în judecată C.J.P. Cluj pentru ca instanța să dispună anularea hotărârii emisă de pârâ
ÎCCJ 2008-04-04
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1470/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj, reclamanta C.M. a chemat în judecată C.J.P. Cluj pentru ca instanța să dispună anularea hotărârii emisă de pârâ
Sursă