ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală

petenta R.R. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului

nr. 14143/280/2012 al Curții de Apel Pitești, motivând în esență că sesizarea

parchetului a fost făcută prin procesul-verbal din 5 mai 2011 încheiat de

judecător A.R., care face parte din instanțele subordonate Curții de Apel

Pitești, astfel încât judecătorii din cadrul acestei instanțe „nu vor putea fi

imparțiali și îl vor proteja pe judecătorul care a sesizat pretinsa infracțiune”.

Totodată a mai arătat că inițial

dosarul a fost strămutat de la Judecătoria Pitești la Judecătoria Horezu, care

aparține tot de Curtea de Apel Pitești și că se află în situația în care nu

poate angaja niciun avocat, deoarece este refuzată de aceștia „pentru a nu se

pune rău cu judecătorii”, care vor face un front comun, chiar dacă ea este

nevinovata.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost

solicitate informații de la Ministerul Justiției.

În

informarea transmisă, Ministerul Justiției, după ce prezintă

parcursul dosarului, arată că judecata poate avea loc în condiții de

normalitate la Curtea de Apel Pitești, fără ca imparțialitatea judecătorilor să

fie știrbită.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o

instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care,

imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor

cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de

tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la

gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari

sau grefierii instanței.

Verificând actele dosarului și

susținerile petentei, Înalta Curte constată că în cauză nu există motive

temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în sensul

dispozițiilor legale, cererea de strămutare fiind nefondată.

Remediul procesual al strămutării se

impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite

împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității

judecătorilor unei instanțe.

În

cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea

instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a

judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La

acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze

dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot

pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui

interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în

privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol

decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în

raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Împrejurarea

că organele de urmărire penală au fost

sesizate în prezenta cauză prin procesul-verbal încheiat de doamna judecător A.R.

de la Judecătoria Pitești, ca președinte al completului de judecată învestit cu

soluționarea dosarului civil din cadrul căruia s-a reclamat sustragerea

actelor, nu este de natură a știrbi imparțialitatea judecătorilor investiți cu

soluționarea recursului declarat de petentă împotriva sentinței Judecătoriei

Horezu, în condițiile în care judecătorul care a făcut sesizarea nu este parte

în cauză, iar sesizarea organelor de urmărire penală neputând atrage concluzia

existenței vreunui interes personal al acestuia.

În

cazul de față, Înalta Curte, în raport de prevederile

art. 55 alin. (2) C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părților și

obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, constată că nu rezultă suspiciuni

care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor

acestei instanțe, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces

echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, și apreciază că temerile petentului nu sunt justificate. Drept urmare,

conform art. 60 alin. (1) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, cererea de

strămutare formulată de petenta.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., va fi obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, cererea

formulată de petenta R.R. pentru, strămutarea judecării cauzei ce formează

obiectul Dosarului nr. 14143/280/2012 al Curții de Apel Pitești.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 3

octombrie

2013.