ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3704/2010

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul

Hunedoara la 23 mai 2003, reclamanta T.A. a chemat în judecată pe pârâta

Sucursala Hidrocentrale H., solicitând obligarea acesteia la restituirea în

natură sau prin echivalent bănesc în sumă de 260.000.000 ROL a terenului ocupat

de aceasta, înscris în CF nr. C1 Clopotiva, în suprafață totală de 5188 mp.

Prin sentința

civilă nr. 925 din 29 octombrie 2003, Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a respins

acțiunea reținând, în esență, că la 11 aprilie 2001, fostul proprietar F.I., tatăl

reclamantei a donat acesteia terenurile în litigiu, deși acestea nu se mai aflau

în patrimoniul său.

S-a considerat

că, în acest context, în lipsa efectului translativ de proprietate, donația nu poate

constitui temei al acțiunii întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Pe de altă parte,

s-a reținut că, la apariția Legii nr. 10/2001, donatorul era în viață, putând să

conteste personal în justiție preluarea pretins abuzivă.

Împotriva sentinței

menționate a declarat apel reclamanta, criticând-o ca nelegală întrucât nu s-a avut

în vedere că terenul în litigiu nu face obiectul Legii nr. 18/1991, astfel că proprietarul

acestuia este persoana indicată în cartea funciară, care poate, astfel, să efectueze

orice act de dispoziție cu privire la bun, inclusiv să încheie un act de donație.

Prin decizia civilă

nr. 688/A din 4 mai 2004, Curtea de Apel Alba lulia, secția civilă, a respins ca

nefondat apelul reclamantei, reținând că aceasta nu are calitatea de persoană îndreptățită

la restituire, în condițiile în care, la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001,

donatorul era în viață și putea să conteste preluarea imobilului de către stat.

Împotriva deciziei

menționate a declarat recurs reclamanta T.A., criticând-o ca nelegală pentru motivul

prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

La 7

februarie 2006, prin încheierea de la acea dată, s-a dispus suspendarea judecății

în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere

că niciuna dintre părți nu a fost prezentă și nici nu a solicitat judecarea cauzei

în lipsă.

Prin rezoluția

din 21 ianuarie 2010, în conformitate cu dispozițiile art. 252 alin. (1) C.

proc. civ. s-a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea constatării perimării.

Examinând actele

și lucrările dosarului, Curtea va constata că cererea de recurs formulată de reclamantă

a rămas în nelucrare din vina părții timp de mai mult de 1 an, astfel încât sunt

întrunite dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

În consecință,

Curtea va constata perimat recursul declarat de reclamanta T.A. împotriva deciziei

nr. 688 A din 4 mai 2004 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat

de reclamanta T.A. împotriva deciziei nr. 688/A din 4 mai 2004 a Curții de Apel

Alba lulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

15 iunie 2010.