ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5199/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5199/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc.
civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:
Prin
Sentința civilă nr. 3289 din 8 martie 2011 pronunțată în Dosarul nr.
6474/63/2011, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale,
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând
că, potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, „cererile îndreptate împotriva
CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a
cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul reclamantul. Celelalte cereri
se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul
pârâtul.”. Cum în cauză contestația nu este îndreptată împotriva CNPAS sau
împotriva caselor teritoriale de pensii pentru a atrage competența instanței de
la domiciliul reclamantului, ci este formulată împotriva Ministerului Apărării
Naționale și a Casei de Pensii a M.A.N., ce au sediul în București, instanța
competentă teritorial a soluționa cauza este aceea de la sediul/domiciliul
pârâților, respectiv Tribunalul București.
Prin Sentința civilă nr. 3812 din 25 aprilie
2012, pronunțată în Dosarul nr. 22340/3/2011, Tribunalul București, secția a
VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, a constatat ivit conflictul
negativ și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție, reținând
că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011,
conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, care a modificat
competența privind soluționarea litigiilor având ca obiect deciziile emise de
casele teritoriale de pensii, în sensul că în această materie este competentă
instanța de la domiciliul reclamantului.
Cum decizia contestată a fost emisă la data
de 27 decembrie 2010, iar cererea în anulare a fost formulată la data de 14
februarie 2011 (după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea
expresă a Legii nr. 19/2000), rezultă că aplicabilă este noua lege, respectiv
Legea nr. 263/2010, potrivit căreia instanța competentă este de la
domiciliul/sediul reclamantului.
Înalta Curte, competentă să soluționeze
conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru argumentele ce
succed:
Cererea dedusă judecății are natura unei
contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr.
119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii
Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
Decizia contestată a fost emisă la data de 27
decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 14 februarie 2011.
Art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la
data emiterii deciziilor contestate, prevedea că „Cererile îndreptate împotriva
CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a
cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte
cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul
sau sediul pârâtului”.
Legea nr. 19/2000 a fost însă abrogată odată
cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispozițiilor
art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data sesizării instanței, și
anume 14 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde
dispoziții privitoare la competență în art. 154.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154 din
Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale
de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în
a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul”, iar
potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.”
Rezultă că, odată cu intrarea în vigoare a
Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor cu
privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele
case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației
și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se
soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispozițiile art. 725 alin. (1)
C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată
aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză este
cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării
instanței.
Cum, în speță, instanța a fost învestită cu o
cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin.
(1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței de la
domiciliul reclamantului, în speță, domiciliu procedural ales în municipiul
Craiova la sediul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și
în Retragere, localitate aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului
Dolj, rezultă că aceasta este instanța competentă a soluționa pricina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei
în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11
septembrie 2012.
Procesat
de GGC - AZ