ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2057/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2057/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7471 din 18
mai 2011 pronunțată în dosarul nr. 5930/63/2011, Tribunalul Dolj a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a
VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând că, potrivit art. 156
din Legea nr. 19/2000 „cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva
caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul/sediul reclamantul. Celelalte cereri se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul
pârâtul." Cum în cauză contestația nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S.
sau împotriva caselor teritoriale de pensii pentru a atrage competența
instanței de la domiciliul reclamantului, ci este formulată împotriva M.A.N. și
a C.P.M.A.N., ce au sediul în București, instanța competentă teritorial a
soluționa cauza este aceea de la sediul/domiciliul pârâților, respectiv,
Tribunalul București.
Prin sentința civilă nr. 10603 din 25
noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. 49552/3/2011, Tribunalul București,
secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, a constatat ivit
conflictul negativ și a înaintat cauza către I.C.C.J., reținând că Legea nr.
19/2000 a fost abrogată începând cu data de 01 ianuarie 2011 conform
dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, care a modificat
competența privind soluționarea litigiilor având ca obiect deciziile emise de
casele teritoriale de pensii în sensul că în această materie este competentă
instanța de la domiciliul reclamantului. Cum decizia contestată a fost emisă la
data de 31 decembrie 2010, iar cererea în anulare a fost formulată la data de
07 februarie 2011 (după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea
expresă a Legii nr. 19/2000), rezultă că aplicabilă este noua lege, respectiv,
Legea nr. 263/2010, potrivit căreia instanța competentă este de la
domiciliul/sediul reclamantului.
Înalta Curte, competentă să
soluționeze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru
argumentele ce succed:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Dolj la data de 7 februarie 2011 sub nr. 5930/63/2011, reclamantul
P.G. a solicitat, în contradictoriu cu C.P.S.M.A.N., anularea deciziei de
recalculare a pensiei emisă de pârâtă la data de 31 decembrie 2010.
Dispozițiile legale aplicabile în ceea
ce privește competența teritorială de soluționare sunt cele de la data
sesizării instanței, iar nu cele de la data emiterii deciziei contestate.
Chiar dacă art. 156 din Legea nr.
19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei atacate, prevedea că cererile
îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul
reclamantul, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul/sediul pârâtul, prin noile reglementări cuprinse în art. 196
lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care
au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, dispozițiile Legii nr. 19/2000
au fost expres abrogate.
Referitor la incidența Legii nr.
263/2010 într-o acțiune formulată după intrarea în vigoare a acestui act
normativ, dar prin care se contestă o decizie emisă în baza legii vechi, Legea
nr. 19/2000, se reține că, potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care
reprezintă dreptul comun în materie, dispozițiile noi ale legii de procedură se
aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de
judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub
acea lege.
Prin urmare, la data sesizării
instanței, respectiv, 7 februarie 2011, erau în vigoare prevederile art. 154
din Legea nr. 263/2010, conform cărora „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P.,
a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul."
Comparativ cu dispozițiile legii
vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale,
care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice
responsabile cu pensiile din M.A.N., M.A.I. și S.R.I., structuri ce au fost
desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite
prin hotărâre de guvern.
Raportat la această modificare
legislativă, pârâta constituie o casă de pensii sectorială, astfel că cererea
de față determină stabilirea competenței în favoarea instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, conform tezei I-a art.
154 din Legea nr. 263/2010.
Față de considerentele expuse, cum
reclamantul P.G. are domiciliul în municipiul Craiova, localitate aflată în
raza teritorială a Tribunalului Dolj, competența de soluționare a cauzei
aparține acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
21 martie 2012.