ÎCCJ, decizie (scj.ro #86125)

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

- SECȚIILE UNITE - DECIZIA Nr. XXVIII (28 ) din 16 aprilie 2007 Dosar nr. 53/2006 Publicat in Monitorul Oficial , Partea I nr. 570 din 29/07/2008 Sub președinția domnului profesor univ . dr . Nicolae Popa , președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție , Înalta Curte de Casație și Justiție , constituită în Secții Unite în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară , republicată , s-a întrunit pentru examinarea recursului în interesul legii , declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , cu privire la admisibilitatea căii de atac a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului la procuror , în temeiul art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală , în vederea refacerii actului de sesizare . Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată , fiind prezenți 88 de judecători din totalul de 116 aflați în funcție . Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie . Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii ,

cerând să fie admis în sensul de a se decide că hotărârea de desesizare , pronunțată în temeiul art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală , prin care instanța dispune restituirea dosarului organului care a întocmit actul de sesizare , în vederea refacerii acestuia , nu este supusă căii de atac a recursului și nici celei a apelului . SECȚIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii , constată următoarele : În practica instanțelor judecătorești s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema admisibilității căii de atac a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de fond de restituire a dosarului la procuror , în temeiul art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală , în vederea refacerii actului de sesizare . Astfel , unele instanțe s-au pronunțat în sensul că legea nu prevede calea de atac a recursului și nicio altă cale de atac împotriva hotărârii prin care instanța de fond dispune restituirea dosarului la procuror , în temeiul art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală , în vederea refacerii actului de sesizare . S-a motivat că acest punct de vedere se impune , deoarece , între hotărârile susceptibile să fie atacate cu recurs potrivit art. 385 1 din Codul de procedură penală , nu sunt menționate și cele prin care, constatându -se că sesizarea nu este făcută potrivit legii ,

se dispune restituirea dosarului în vederea refacerii actului de sesizare , iar prin alte dispoziții ale legii , cum este art. 300 din Codul de procedură penală , nu s-a reglementat o atare cale de atac , așa cum s-a prevăzut , prin art. 332 din același cod, posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii prin care se dispune restituirea cauzei în vederea refacerii urmăririi penale . Alte instanțe , dimpotrivă , s-au considerat legal sesizate cu recursul declarat împotriva hotărârii de restituire a cauzei la procuror , în temeiul art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală , ca urmare a constatării neregularității actului de sesizare a instanței . Aceste din urmă instanțe au interpretat și au aplicat corect dispozițiile legii . În conformitate cu art. 300 alin . 1 din Codul de procedură penală , instanța este datoare să verifice din oficiu , la prima înfățișare , regularitatea actului de sesizare , prevăzându -se, în cuprinsul alin . 2 al aceluiași articol , că , " în cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii , iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop , dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare , în vederea refacerii acestuia ". Este adevărat că , în concordanță cu principiul instituit prin art. 129 din Constituție ,

potrivit căruia " împotriva hotărârilor judecătorești , părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac , în condițiile legii ", prin art. 17 din Legea nr. 304/2004, republicată , s-a prevăzut că " hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale ". Tot astfel , trebuie subliniat că în cuprinsul art. 385 1 din Codul de procedură penală , în care sunt enumerate hotărârile supuse recursului , nu se prevede , prin nicio dispoziție , că ar face parte dintre acestea și hotărârea instanței de fond prin care se dispune restituirea dosarului la procuror , în temeiul art. 300 alin . 2 din același cod, pentru refacerea actului de sesizare . Dar, este de observat că în însuși conținutul art. 332 din Codul de procedură penală , invocat în sprijinul punctului de vedere contrar , este prevăzută explicit calea de atac a recursului împotriva hotărârii de desesizare . Astfel , în cuprinsul primelor două alineate ale art. 332 din Codul de procedură penală sunt reglementate cazurile de restituire pentru refacerea urmăririi penale , precizându -se de fiecare dată că instanța se desesizează și restituie cauza procurorului . Această reglementare , specifică pentru cazurile de nerespectare a prevederilor legale referitoare la efectuarea unor acte de urmărire penală esențiale ,

care impune refacerea lor , nu poate fi decât corelativă celei de la art. 300 din Codul de procedură penală referitoare la verificarea sesizării instanței . Într-adevăr , deși în art. 300 din Codul de procedură penală nu se regăsesc dispoziții asemănătoare celor pe care le conține art. 332 din același cod, potrivit cărora instanța se " desesizează ", iar hotărârea de desesizare poate fi atacată cu recurs, se constată că , totuși , din moment ce în alin . 2 al art. 300 se prevede că , în cazul când neregularitatea sesizării nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen , " dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare , în vederea refacerii acestuia ", o asemenea exprimare conține tot ideea de desesizare , redată în alte cuvinte , care reclamă același tratament ca și în cazurile la care se referă art. 332. Așa fiind , ca urmare a sensului vădit de " desesizare " pe care îl are soluția de restituire a dosarului , în vederea refacerii actului de sesizare , reglementată de art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală , se impune , ca și în cazurile de desesizare la care se referă alin . 1 și 2 ale art. 332 din același cod să fie aplicabile dispozițiile alin . 4 ale acestui din urmă articol ,

potrivit cărora " împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre , în 3 zile de la pronunțare , pentru cei prezenți , și de la comunicare , pentru cei lipsă ". Din interpretarea sistematică a ansamblului reglementărilor cuprinse în art. 300 și 332 din Codul de procedură penală rezultă că interesul ocrotit de legiuitor prin prevederea expresă a dreptului la recurs ( potrivit art. 332 alin . 4 din Codul de procedură penală ) trebuie să își găsească o protecție similară și în situația reglementată de art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală . De altfel , în raport cu identitatea de efecte ale sentințelor prin care se dispune restituirea cauzei la procuror , în vederea refacerii urmăririi penale , în întregul ei sau a unor acte din cadrul acesteia , hotărârile ce se pronunță în temeiul art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală au caracter de desesizare , ca și cele la care se referă art. 332 alin . 1 și 2 din același cod.

În consecință, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, precum și al art. 414 2 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că hotărârea instanței de fond prin care se dispune restituirea dosarului la procuror, în temeiul art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală , în vederea refacerii actului de sesizare , este supusă căii de atac a recursului , în termen de 3 zile , potrivit art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală .

PENTRU ACESTE MOTIVE

în numele legii D E C I D: Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție . Stabilesc că hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului , în vederea refacerii actului de sesizare , în temeiul art. 300 alin . 2 din Codul de procedură penală , este supusă căii ordinare de atac a recursului într -un termen de 3 zile de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă , potrivit art. 332 alin . 4 din Codul de procedură penală . Obligatorie , potrivit art. 414 2 alin . 3 din Codul de procedură penală . Pronunțată în ședință publică , astăzi , 16 aprilie 2007.

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

, prof . univ . dr. NICOLAE POPA Prim- magistrat-asistent , Victoria Maftei