ÎCCJ, decizie (scj.ro #86125)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86125) (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
- SECȚIILE UNITE -
DECIZIA Nr. XXVIII (28
)
din 16
aprilie
2007
Dosar nr. 53/2006
Publicat
in
Monitorul
Oficial
,
Partea
I nr.
570 din
29/07/2008
Sub
președinția
domnului
profesor
univ
.
dr
.
Nicolae
Popa
,
președintele
Înaltei
Curți
de
Casație
și
Justiție
,
Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție
,
constituită
în
Secții
Unite
în
conformitate
cu
dispozițiile
art.
25 lit. a)
din
Legea
nr. 304/2004
privind
organizarea
judiciară
,
republicată
, s-a
întrunit
pentru
examinarea
recursului
în
interesul
legii
,
declarat
de
procurorul
general al
Parchetului
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție
, cu
privire
la
admisibilitatea
căii
de
atac
a
recursului
declarat
împotriva
hotărârii
instanței
de fond
prin
care s-a
dispus
restituirea
dosarului
la
procuror
,
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
,
în
vederea
refacerii
actului
de
sesizare
.
Secțiile
Unite au
fost
constituite
cu
respectarea
dispozițiilor
art.
25 lit. a)
din
Legea
nr.
304/2004,
republicată
,
fiind
prezenți
88 de
judecători
din
totalul
de 116
aflați
în
funcție
.
Procurorul
general al
Parchetului
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție
a
fost
reprezentat
de
procurorul
Nicoleta
Eucarie
.
Reprezentanta
procurorului
general al
Parchetului
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție
a
susținut
recursul
în
interesul
legii
,
cerând
să
fie
admis
în
sensul
de a se decide
că
hotărârea
de
desesizare
,
pronunțată
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
,
prin
care
instanța
dispune
restituirea
dosarului
organului
care
a
întocmit
actul
de
sesizare
,
în
vederea
refacerii
acestuia
,
nu
este
supusă
căii
de
atac
a
recursului
și
nici
celei
a
apelului
.
SECȚIILE UNITE,
deliberând
asupra
recursului
în
interesul
legii
,
constată
următoarele
:
În
practica
instanțelor
judecătorești
s-a
constatat
că
nu
există
un
punct
de
vedere
unitar
cu
privire
la
problema
admisibilității
căii
de
atac
a
recursului
declarat
împotriva
hotărârii
instanței
de fond de
restituire
a
dosarului
la
procuror
,
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
,
în
vederea
refacerii
actului
de
sesizare
.
Astfel
,
unele
instanțe
s-au
pronunțat
în
sensul
că
legea
nu
prevede
calea
de
atac
a
recursului
și
nicio
altă
cale
de
atac
împotriva
hotărârii
prin
care
instanța
de fond
dispune
restituirea
dosarului
la
procuror
,
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
,
în
vederea
refacerii
actului
de
sesizare
.
S-a
motivat
că
acest
punct
de
vedere
se
impune
,
deoarece
,
între
hotărârile
susceptibile
să
fie
atacate
cu recurs
potrivit
art. 385
1
din
Codul
de
procedură
penală
,
nu
sunt
menționate
și
cele
prin
care,
constatându
-se
că
sesizarea
nu
este
făcută
potrivit
legii
, se
dispune
restituirea
dosarului
în
vederea
refacerii
actului
de
sesizare
,
iar
prin
alte
dispoziții
ale
legii
, cum
este
art. 300 din
Codul
de
procedură
penală
,
nu
s-a
reglementat
o
atare
cale
de
atac
,
așa
cum s-a
prevăzut
,
prin
art. 332 din
același
cod,
posibilitatea
atacării
cu
recurs
a
hotărârii
prin
care se
dispune
restituirea
cauzei
în
vederea
refacerii
urmăririi
penale
.
Alte
instanțe
,
dimpotrivă
, s-au
considerat
legal
sesizate
cu
recursul
declarat
împotriva
hotărârii
de
restituire
a
cauzei
la
procuror
,
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
, ca
urmare
a
constatării
neregularității
actului
de
sesizare
a
instanței
.
Aceste
din
urmă
instanțe
au
interpretat
și
au
aplicat
corect
dispozițiile
legii
.
În
conformitate
cu art.
300
alin
.
1 din
Codul
de
procedură
penală
,
instanța
este
datoare
să
verifice
din
oficiu
, la prima
înfățișare
,
regularitatea
actului
de
sesizare
,
prevăzându
-se,
în
cuprinsul
alin
. 2 al
aceluiași
articol
,
că
, "
în
cazul
când
se
constată
că
sesizarea
nu
este
făcută
potrivit
legii
,
iar
neregularitatea
nu
poate
fi
înlăturată
de
îndată
și
nici
prin
acordarea
unui
termen
în
acest
scop
,
dosarul
se
restituie
organului
care a
întocmit
actul
de
sesizare
,
în
vederea
refacerii
acestuia
".
Este
adevărat
că
,
în
concordanță
cu
principiul
instituit
prin
art.
129 din
Constituție
,
potrivit
căruia
"
împotriva
hotărârilor
judecătorești
,
părțile
interesate
și
Ministerul
Public pot
exercita
căile
de
atac
,
în
condițiile
legii
",
prin
art. 17 din
Legea
nr.
304/2004,
republicată
, s-a
prevăzut
că
"
hotărârile
judecătorești
pot
fi
desființate
sau
modificate
numai
în
căile
de
atac
prevăzute
de
lege
și
exercitate
conform
dispozițiilor
legale
".
Tot
astfel
,
trebuie
subliniat
că
în
cuprinsul
art. 385
1
din
Codul
de
procedură
penală
,
în
care
sunt
enumerate
hotărârile
supuse
recursului
,
nu
se
prevede
,
prin
nicio
dispoziție
,
că
ar
face
parte
dintre
acestea
și
hotărârea
instanței
de fond
prin
care se
dispune
restituirea
dosarului
la
procuror
,
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
același
cod,
pentru
refacerea
actului
de
sesizare
.
Dar,
este
de
observat
că
în
însuși
conținutul
art. 332 din
Codul
de
procedură
penală
,
invocat
în
sprijinul
punctului
de
vedere
contrar
,
este
prevăzută
explicit
calea
de
atac
a
recursului
împotriva
hotărârii
de
desesizare
.
Astfel
,
în
cuprinsul
primelor
două
alineate
ale art.
332 din
Codul
de
procedură
penală
sunt
reglementate
cazurile
de
restituire
pentru
refacerea
urmăririi
penale
,
precizându
-se de
fiecare
dată
că
instanța
se
desesizează
și
restituie
cauza
procurorului
.
Această
reglementare
,
specifică
pentru
cazurile
de
nerespectare
a
prevederilor
legale
referitoare
la
efectuarea
unor
acte
de
urmărire
penală
esențiale
, care
impune
refacerea
lor
,
nu
poate
fi
decât
corelativă
celei
de la art. 300 din
Codul
de
procedură
penală
referitoare
la
verificarea
sesizării
instanței
.
Într-adevăr
,
deși
în
art.
300 din
Codul
de
procedură
penală
nu
se
regăsesc
dispoziții
asemănătoare
celor
pe
care le
conține
art. 332 din
același
cod,
potrivit
cărora
instanța
se "
desesizează
",
iar
hotărârea
de
desesizare
poate
fi
atacată
cu recurs, se
constată
că
,
totuși
, din moment
ce
în
alin
.
2 al art.
300 se
prevede
că
,
în
cazul
când
neregularitatea
sesizării
nu
poate
fi
înlăturată
de
îndată
și
nici
prin
acordarea
unui
termen
, "
dosarul
se
restituie
organului
care a
întocmit
actul
de
sesizare
,
în
vederea
refacerii
acestuia
", o
asemenea
exprimare
conține
tot
ideea
de
desesizare
,
redată
în
alte
cuvinte
, care
reclamă
același
tratament
ca
și
în
cazurile
la care se
referă
art. 332.
Așa
fiind
, ca
urmare
a
sensului
vădit
de "
desesizare
"
pe
care
îl
are
soluția
de
restituire
a
dosarului
,
în
vederea
refacerii
actului
de
sesizare
,
reglementată
de art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
, se
impune
, ca
și
în
cazurile
de
desesizare
la care se
referă
alin
.
1
și
2 ale art.
332 din
același
cod
să
fie
aplicabile
dispozițiile
alin
. 4 ale
acestui
din
urmă
articol
,
potrivit
cărora
"
împotriva
hotărârii
de
desesizare
se
poate
face recurs de
către
procuror
și
de
orice
persoană
ale
cărei
interese
au
fost
vătămate
prin
hotărâre
,
în
3
zile
de la
pronunțare
,
pentru
cei
prezenți
,
și
de la
comunicare
,
pentru
cei
lipsă
". Din
interpretarea
sistematică
a
ansamblului
reglementărilor
cuprinse
în
art. 300
și
332 din
Codul
de
procedură
penală
rezultă
că
interesul
ocrotit
de
legiuitor
prin
prevederea
expresă
a
dreptului
la recurs (
potrivit
art. 332
alin
. 4 din
Codul
de
procedură
penală
)
trebuie
să
își
găsească
o
protecție
similară
și
în
situația
reglementată
de art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
.
De
altfel
,
în
raport
cu
identitatea
de
efecte
ale
sentințelor
prin
care se
dispune
restituirea
cauzei
la
procuror
,
în
vederea
refacerii
urmăririi
penale
,
în
întregul
ei
sau
a
unor
acte
din
cadrul
acesteia
,
hotărârile
ce
se
pronunță
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
au
caracter
de
desesizare
, ca
și
cele
la care se
referă
art.
332
alin
.
1
și
2 din
același
cod.
În
consecință, în temeiul art.
25 lit. a)
din
Legea
nr.
304/2004, republicată, precum și al art.
414
2
alin.
2 și 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că hotărârea instanței de fond prin care se dispune restituirea dosarului la procuror, în temeiul art.
300 alin.
2 din
Codul
de
procedură
penală
,
în
vederea
refacerii
actului
de
sesizare
,
este
supusă
căii
de
atac
a
recursului
,
în
termen
de 3
zile
,
potrivit
art.
332 alin.
4 din
Codul
de
procedură
penală
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
în
numele
legii
D E C I D:
Admit
recursul
în
interesul
legii
declarat
de
procurorul
general al
Parchetului
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție
.
Stabilesc
că
hotărârea
instanței
de fond
prin
care s-a
dispus
restituirea
dosarului
procurorului
,
în
vederea
refacerii
actului
de
sesizare
,
în
temeiul
art.
300
alin
.
2 din
Codul
de
procedură
penală
,
este
supusă
căii
ordinare
de
atac
a
recursului
într
-un
termen
de 3
zile
de la
pronunțare
pentru
cei
prezenți
și
de la
comunicare
pentru
cei
lipsă
,
potrivit
art.
332
alin
.
4 din
Codul
de
procedură
penală
.
Obligatorie
,
potrivit
art.
414
2
alin
.
3 din
Codul
de
procedură
penală
.
Pronunțată
în
ședință
publică
,
astăzi
, 16
aprilie
2007.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
,
prof
.
univ
. dr. NICOLAE POPA
Prim-
magistrat-asistent
,
Victoria
Maftei