ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3986/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Contestatorul L.C. prin S.C.M.D.R.R. prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara a chemat în judecată pe: intimații: Ministerul Administrației și Internelor și Casa Sectorială de Pensii din Ministerul Administratției și Internelor solicitând în principal anularea deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010 și menținerea în plată a pensiei anterioare; în subsidiar recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 119/2010 prin valorificarea tuturor veniturilor realizate lunar; la plata sumei de 170 RON reprezentând diferența dintre pensia avută în luna decembrie 2010 și cea încasată conform deciziei de recalculare actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Tribunalul Hunedoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 1709/LM/2011 din 30 iunie 2011 a dispus declinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând în esență, că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul, iar în speță fiind vorba de o cerere îndreptată împotriva Casei de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, competența de soluționare a cererii revine instanței de Ia sediul acesteia, respectiv Tribunalului București.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 4830 din 23 mai 2012 a apreciat că litigiul nu este de competența sa, întrucât art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Hunedoara, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului.

S-a apreciat că pentru stabilirea competenței teritoriale legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței este Legea nouă, nr. 263/2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, constatând că instanța competentă în soluționarea litigiului este Tribunalul Hunedoara în circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului. În consecință, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara și întrucât a constatat ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență.

Înalta Curte constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Hunedoara competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: La data de 17 februarie 2011 când reclamantul a sesizat instanța cu anularea deciziei nr. 146194 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor militare ce a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, erau în vigoare dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 care cuprinde dispoziții privitoare la competență. Conform art. 7 din Legea nr. 119/2010 sub incidența căreia a fost emisă decizia atacată, stabilirea, plata, suspendarea, recalcularea, încetarea și contestarea pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea nr. 19/2000.

La data de 1 ianuarie 2011 când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a fost abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 119/2010 nu pot ultraactiva. În aceste condiții, în raport de art. 725 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, devin incidente dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010. Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantul, astfel că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Având în vedere aceste dispoziții și faptul că reclamantul are domiciliul în sat R.M. jud. Hunedoara, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Hunedoara căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.