ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3986/2012

Asupra conflictului negativ de competență

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Contestatorul

L.C. prin S.C.M.D.R.R. prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara

a chemat în judecată pe: intimații: Ministerul Administrației și Internelor și Casa

Sectorială de Pensii din Ministerul Administratției și Internelor solicitând în

principal anularea deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010

și menținerea în plată a pensiei anterioare; în subsidiar recalcularea pensiei potrivit

Legii nr. 119/2010 prin valorificarea tuturor veniturilor realizate lunar; la plata

sumei de 170 RON reprezentând diferența dintre pensia avută în luna decembrie 2010

și cea încasată conform deciziei de recalculare actualizată cu indicele de inflație

la data plății efective.

Tribunalul Hunedoara, secția litigii de

muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 1709/LM/2011 din 30 iunie 2011

a dispus declinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București, reținând în esență, că potrivit art. 156 din Legea nr.

19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale

de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială

își are domiciliul sau sediul pârâtul, iar în speță fiind vorba de o cerere îndreptată

împotriva Casei de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, competența

de soluționare a cererii revine instanței de Ia sediul acesteia, respectiv Tribunalului

București.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte

de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 4830 din 23 mai 2012 a apreciat

că litigiul nu este de competența sa, întrucât art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului

Hunedoara, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare

a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva

caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială

se află domiciliul sau reședința reclamantului.

S-a apreciat că pentru stabilirea competenței

teritoriale legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței este Legea

nouă, nr. 263/2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art.

156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea

în vigoare a Legii nr. 263/2010, constatând că instanța competentă în soluționarea

litigiului este Tribunalul Hunedoara în circumscripția căruia se află domiciliul

reclamantului.

În consecință, Tribunalul București a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara și întrucât

a constatat ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență.

Înalta Curte constatând existența unui

conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă

necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului

Hunedoara competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

La data de 17 februarie 2011 când reclamantul

a sesizat instanța cu anularea deciziei nr. 146194 din 27 decembrie 2010 privind

recalcularea pensiilor militare ce a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, erau

în vigoare dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 care cuprinde dispoziții

privitoare la competență.

Conform art. 7 din Legea nr. 119/2010 sub

incidența căreia a fost emisă decizia atacată, stabilirea, plata, suspendarea, recalcularea,

încetarea și contestarea pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea

nr. 19/2000.

La data de 1 ianuarie 2011 când a intrat

în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a fost

abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 119/2010

nu pot ultraactiva.

În aceste condiții, în raport de art. 725

alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia dispozițiile legii noi de procedură se aplică

din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub

legea veche, devin incidente dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea

nr. 263/2010.

Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii

sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază

teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantul, astfel că cererile în această

materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Având în vedere aceste dispoziții și faptul

că reclamantul are domiciliul în sat R.M. jud. Hunedoara, competența de

soluționare a cauzei revine Tribunalului

Hunedoara căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția litigii

de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.