ÎCCJ, decizie (scj.ro #87006)

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

- SECȚIILE UNITE  -

D E C I Z I A nr. XXV                                                             Dosar nr. 13/2006

Ședința de la 18 septembrie 2006

Sub președinția domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la instanța competentă să judece în primă instanță în cazul în care urmărirea penală sau supravegherea acesteia au fost efectuate de procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare în cauze ce revin în competența de soluționare a procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, fiind prezenți 81 judecători din totalul de 112 în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că, în cazul în care urmărirea penală a fost preluată de la parchetele ierarhic inferioare și efectuată de procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare, instanța competentă să judece este instanța legal investită după materie și calitatea persoanei.

SECȚIILE UNITE,

Deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instanțelor judecătorești s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la instanța competentă să judece în primă instanță în cazul în care urmărirea penală sau supravegherea acesteia au fost efectuate de procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare în cauze ce revin în competența de soluționare a procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare.

Astfel, unele instanțe s-au pronunțat în sensul că sunt legal sesizate să judece cauzele de competența materială a parchetelor ierarhic inferioare dacă efectuarea urmăririi penale a fost preluată de procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare.

Alte instanțe, dimpotrivă, au considerat că, prin preluarea cauzelor de competența materială a parchetelor ierarhic inferioare, de către procurorii parchetelor ierarhic superioare, se încalcă dispozițiile legale referitoare la competența după materie și calitatea persoanei, respectiv la sesizarea instanței, iar actele de urmărire penală sau procedurale întocmite sunt lovite de nulitate absolută.

Urmare modificărilor aduse prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60 din 6 septembrie 2006 prevederilor din Codul de procedură penală, care reglementează competența procurorilor în această materie, se constată, însă, că examinarea unei atari chestiuni nu mai este posibilă.

În adevăr, anterior modificării menționate, prin art. 209 alin. 6 din Codul de procedură penală, care a fost abrogat prin art. I pct. 117 din Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, se prevedea că procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare puteau îndeplini oricare dintre atribuțiile procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare, să  infirme actele și măsurile acestora, dacă erau contrare legii și să preia, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze din competența acestora, în urma dispoziției conducătorului parchetului ierarhic superior.

Or, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60 din 6 septembrie 2006 s-a introdus, la art. 209 din Codul de procedură penală, un nou alineat, 4

1

, în care se menționează că „procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competența parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziția conducătorului parchetului ierarhic superior, când:

a) imparțialitatea procurorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților;

b) una din părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecătorii, asistenții judiciari ori grefierii instanței;

c) există pericolul de tulburare a ordinii publice;

d) urmărirea penală este împiedicată sau îngreunată datorită complexității cauzei ori altor împrejurări obiective, cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală”.

În raport cu această limitare cu caracter imperativ a cazurilor în care procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua cauzele de la parchetele ierarhic inferioare, precum și față de dispozițiile art. 25 – 29 din Codul de procedură penală, prin care este stabilită competența instanțelor după materie și după calitatea persoanei, se impune, deci, să se constate că recursul în interesul legii de față a rămas fără obiect, ca urmare a  reglementării prin lege a  situației cu  privire la care instanțele  s-au pronunțat diferit.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și ale art. 414

2

cu referire la art. 385

15

pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, se constată că recursul în interesul legii de față nu poate fi admis, fiind rămas fără obiect, astfel că urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca rămas fără obiect, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind instanța competentă să judece, în primă instanță, în cazul în care urmărirea penală sau supravegherea acesteia au fost efectuate de procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare în cauze ce revin în competența de soluționare a procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2006.

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,

Prof. univ. dr.

Nicolae Popa

PRIM MAGISTRAT ASISTENT,

Victoria Maftei