ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4479/2012

Asupra

recursului de față :

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 3733 din 6 iunie

2011,

Tribunalul Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondate,

excepția lipsei calității de reprezentant al reclamanților și acțiunea

reclamantei C.M.; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții: C.A., C.A.,

C.E. și C.M.C., prin curator W.I.F. și a obligat pârâta SC E.A.R. SA să

plătească reclamantei C.E. suma de 30.000 lei, reprezentând despăgubiri

materiale, suma de 20.000, cu

titlu

de daune morale și suma de 6000 lei cheltuieli de judecată; reclamanților C.A. și

A. suma de 40.000 lei, cu

titlu

de

despăgubiri (câte 20.000 lei fiecare) și reclamantului C.M.C., prin curator W.I.F.,

suma de 150 lei, reprezentând prestații periodice până la împlinirea vârstei de

18 ani sau până la mărirea nevoilor și suma de 20.000 lei, cu titlu de daune

morale.

Împotriva acestei sentințe, au

declarat apel atât reclamanții C.A., C.A., C.E., C.M. și C.M.C., prin curator W.I.F.,

cât și pârâta SC E.R.A.R. SA București, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Curtea de Apel Suceava, secția a Il-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 101 din 14 decembrie

2011, a admis apelul declarat de reclamanții: C.A., C.A., C.E., C.M. și C.M.C. prin

curator W.I.F., a schimbat în parte sentința apelată și în consecință:

A admis acțiunea formulată de

reclamanta C.M. în contradictoriu cu pârâta SC E.R.A.R. SA BUCUREȘTI.

A obligat pârâta să plătească

reclamantei C.M. suma de 30.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și suma

de 100.000 lei, cu titlu de daune morale.

A obligat pârâta să plătească

reclamantei C.E. suma de 100.000 lei (în loc de 20.000 lei), reclamanților C.A.

și A. suma de 200.000 lei (în loc de 40.000 lei), câte 100.000 lei fiecare, cu

titlu de daune morale și reclamantului C.M.

C.,

prin curator W.I.F. , suma de 200.000 lei

(în loc de 20.000 lei), cu

același titlu.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

A anulat ca

netimbrat apelul declarat de pârâta SC E.

R.A.R. SA BUCUREȘTI, fiind

obligată pârâta să plătească statului

suma de 51.159,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva

acestei sentinței a declarat apel reclamanta SC C.

A. SRL Sf. Gheorghe invocând aplicarea

greșită a prevederilor art. 111 C. proc. civ. și trimiterea cauzei spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Curtea de Apel Brașov, secția comercială,

prin decizia nr. 116/ Ap din 14 decembrie 2011, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de reclamanta SC C.A. SRL Sf. Gheorghe, reținând că,

pretențiile reclamanților din cauza de față nu

sunt altceva decât apărări

de fond împotriva titlurilor executorii

reprezentate de cele două scrisori de garanție bancară, apărări care trebuie să

fie formulate în

cadrul contestației la

executare deja depuse de către reclamanți, fiind inadmisibil a se cere

constatarea pe cale separată a unor chestiuni care sunt intim legate de faza

executării silite, mai exact de valabilitatea

titlurilor executorii.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs pârâta SC E.R.A.R. SA București, solicitând

admiterea recursului astfel cum a fost

formulat în scris.

La termenul de

dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în discuție

excepția netimbrării recursului,

rămânând în pronunțare asupra acesteia.

Recurenta a fost legal citat pentru

termenul din 13 noiembrie 2012, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de

timbru în valoare de

4 lei și 0,15 lei

timbru judiciar, obligație căreia nu

s-a conformat.

Ori, prin art. 1

din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de

timbru a fost statuat principiul

potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești

sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe

datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice care se

plătesc

anticipat, sau în mod excepțional,

până la termenul stabilit de instanță,

de regulă primul termen de

judecată.

Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanța

nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și

normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită

taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după

caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că recursul nu a fost

timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare

potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 13 noiembrie

2012, respectiv de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și

0,15 lei timbru judiciar, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză

nu operează scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligația timbrării, Înalta

Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr.

146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de

aplicare a legii și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de

pârâta SC E.R.A.R. SA București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul

declarat de pârâta SC E.R.A.R. SA București împotriva deciziei nr. 101 din 14

decembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a Il-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

13 noiembrie 2012.