ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1904/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1904/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr.
279/F din 29 septembrie 2011, Curtea de Apel Galați – secția de contencios
administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul M.I., în
contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, și a dispus
suspendarea executării Ordinului nr. 7001 din 2 august 2011 emis de autoritatea
pârâtă, prin care s-a dispus eliberarea din funcție a reclamantului, până la
soluționarea în fond a cauzei.
Pentru a pronunța
această sentință, prima instanță a apreciat că sunt întrunite condițiile
prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, reținând următoarele:
Potrivit
dispozițiunilor de principiu ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice
persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale
recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat
al unei autorități administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un
drept recunoscut prin lege se poate adresa instanței judecătorești competente
pentru realizarea în concret a dreptului său.
Pe de altă parte,
potrivit art. 14 alin. (1) din același act normativ, în cazuri bine justificate
și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată
poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului
administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
În cauza dedusă
judecății, reclamantul a făcut dovada întrunirii condițiilor de admisibilitate
a cererii sale, respectiv a cazului bine justificat și a existenței unei pagube
iminente.
Așa cum în mod
constant a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție, existența unui caz
bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o
îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie
unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. În
cauza de față, însă, reclamantul s-a referit și a susținut acest element,
dovedind că a atacat actul administrativ, susținând și motivând nelegalitatea
acestuia.
Firește, în cadrul
procedurii de suspendare, instanța nu trebuie să analizeze aceste motive ci
doar să constate că ele au fost invocate și că ele ar putea conduce la
desființarea actului atacat.
Prin acțiunea
formulată, reclamantul a invocat mai multe motive de nelegalitate și
netemeinicie a actului atacat, ce necesită verificări din partea instanței și
care constituie, fără dubiu, un caz bine justificat, în accepțiunea art. 2 lit.
t) din Legea nr. 554/2004.
Paguba iminentă este
definită de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 ca fiind
prejudiciul material, viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea
previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu
public, susținerea reclamantului confirmând iminența pagubei condiționată de
punerea de îndată în executare a actului atacat.
Împotriva acestei
sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs Direcția
Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, în nume propriu și în
numele Autorității Naționale a Vămilor.
S-a
precizat în motivele de recurs că hotărârea judecătorească în litigiu este
lipsită de temei legal întrucât nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 14 din
Legea nr. 554/2004.
Cazul
bine justificat nu a fost motivat de prima instanță decât foarte succint,
reclamantul invocând texte de lege care nu-și găsesc aplicabilitatea în speță.
Nici
paguba iminentă nu a fost dovedită, întrucât reclamantul-recurent nu a făcut
dovada producerii unui prejudiciu material viitor și previzibil.
Recursul
este întemeiat și va fi admis.
Examinând
actele dosarului, motivele de recurs și hotărârea atacată, Înalta Curte de
Casație și Justiție reține următoarele:
Curtea
de Apel Galați prin sentința nr. 279/F/2011, a admis cererea de suspendare a
executării Ordinului nr. 7001/2011 emis de Agenția Națională de Administrare
Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor până la soluționarea pe fond a
contestației.
S-a
motivat sentința prin aceea că în speță sunt întrunite dispozițiile art. 14 din
Legea nr. 554/2004 cazul bine justificat și paguba iminentă, actul
administrativ în litigiu prezentând dubii puternice privind legalitatea.
Din
probatoriile administrate și actele existente la dosar se reține fără dubiu că
potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 în cazuri bine justificate și pentru
prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară, în
condițiile legii, instanței competente să dispună suspendarea executării
actului administrativ.
Deși
recurentul solicită suspendarea unui ordin emis de vicepreședintele Agenției
Naționale de Administrare Fiscală, nu a făcut dovada existenței cazului bine
justificat, argumentând aspecte care țin de legalitatea actului și vizând de
fapt fondul cauzei.
Este
fără posibilitate de tăgadă că actul administrativ se bucură de prezumția de
legalitate suspendarea fiind o situație de excepție care intervine în
condițiile legii.
În
speță recurentul-reclamant nu a făcut dovada îndeplinirii acestei condiții, la
fel cum nu a putut dovedi nici paguba iminentă cea de-a doua condiție prevăzută
expres de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Executarea
unui act administrativ nu poate fi considerată prin ea însăși producătoare de
pagubă iminentă, din probele administrate nerezultând o vătămare ireparabilă
pentru recurent.
Prin
urmare, în speță nu sunt îndeplinite cumulativ cele 2 condiții prevăzute expres
de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune măsura suspendării
executării actului în litigiu, simplele afirmații ale recurentului nefiind
probate pertinent și suficient pentru a se lua de către instanță această măsură
de excepție.
Așa
fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul formulat de
Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, în nume propriu
și în numele Autorității Naționale a Vămilor și va modifica sentința atacată,
în sensul respingerii cererii de suspendare, ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, în
nume propriu și în numele Autorității Naționale a Vămilor, împotriva sentinței
nr. 279/F din 29 septembrie 2011 a Curții de Apel Galați – secția de contencios
administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată, în sensul că respinge cererea de suspendare, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 5 aprilie 2012.