ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 988/2011

Deliberând în

condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului civil de față, constată

următoarele:

Tribunalul Vâlcea,

prin sentința civilă nr. 8 din 12 ianuarie 2010 a constatat nulitatea cererii

de chemare în judecată formulată de reclamantul S.I.C., în contradictoriu cu

pârâții I.L., în calitate de administrator al Asociației de Proprietari nr. 9 Mărășești,

S.C. I.L.G.O. Mărășești, Primăria Mărășești; Direcția de Sănătate Publică

Vrancea, SC D. SA ( în prezent SC G.D.F. S. E.R. SA ) și SC E. SA.

S-a reținut lipsa

obiectului cererii de chemare în judecată și a justificării acestuia, elemente neindicate

nici prin acțiune nici după suspendarea cauzei în temeiul art. 155

1

C.

proc. civ., pentru precizarea obiectului pretențiilor ( 5 milioane de euro )

pentru fiecare pârât în parte.

Instanța a aplicat

dispozițiile art. 133 C. proc. civ. care sancționează cu nulitatea cererii de

chemare în judecată care nu cuprinde obiectul ei.

Curtea de Apel

Galați, prin decizia civilă nr. 134/A din 4 mai 2010 a anulat, ca netimbrat,

apelul declarat de reclamant.

S-au invocat

dispozițiile incidente în cauză cuprinse în Legea nr. 146/1997 privind taxele

judiciare de timbru și anume art. 1, 20 alin. (1) și (2) care instituie

obligația timbrării cererilor introduse la instanțele judecătorești în mod

anticipat și, pentru cazul neîndeplinirii acestei obligații, sancțiunea

nulității prevăzute de art. 20 alin. (3) din lege.

S-a aplicat această

sancțiune față de neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de 10

lei și respectiv a timbrului judiciar de 0,15 lei de către apelantul-reclamant.

Împotriva deciziei nr.

134/A/2010 a declarat recurs reclamantul.

Pentru termenul din 8

februarie 2011, recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare

de timbru de 10 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei ( citație primită de

acesta la 1 iulie 2010 ).

Recursul a fost

examinat din perspectiva dispozițiilor art. 1 și art. 20 a din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru.

S-a observat că deși

avizat de obligația legală de achitare în mod anticipat a taxei judiciare de

timbru și a timbrului judiciar pentru cererea de recurs cu care a investit

instanța, prin comunicarea către acesta a citației pentru prezentarea la proces

și a cuantumului sumelor datorate, recurentul nu a făcut dovada acestor plăți.

Apărarea recurentului

potrivit căreia datorită situației materiale (pensionar, cu venituri reduse din

pensie), nu a fost în măsură să achite la timp taxele datorate nu a fost

primită de instanță, legea neprevăzând o exonerare sau amânare de plată, de

drept, pentru asemenea motive.

În raport de termenul

îndelungat de timp avut la dispoziție de recurent pentru plata sumei stabilite

(10,15 lei) și în raport de dispozițiile exprese imperative ale Legii nr. 146/1997,

sus-amintite, care prevăd sancțiunea nulității cererii în caz de neplată a

cerere, în temeiul art. 312 C. proc. civ. a fost anulat recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat

recursul declarat de reclamantul S.I.C. împotriva deciziei nr. 134/A din 4 mai 2010

a Curții de Apel Galați –

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 februarie 2011.