ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 924/2008

Asupra conflictului negativ de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Caraș-Severin, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale, reclamanții N.D., C.G., B.E., M.S., B.D., C.I., U.I., M.P., D.I., A.I., R.A.M. și L.C. au solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale obligarea pârâtului la plata sumelor de bani constând în drepturi salariale cuvenite și neachitate ca urmare a nereducerii impozitului pe venit din salariu cu 30%, 40% și, respectiv 50% pentru cadrele militare decorate cu Ordinul „Meritul militar". Pârâtul Ministerul Apărării Naționale a chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.

Prin decizia civilă nr. 385 din 8 mai 2007, Curtea de Apel Timișoara, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis recursul declarat de pârâtul Ministerul Apărării, împotriva sentinței civile nr. 112 din 23 ianuarie 2007 a Tribunalului Caraș-Severin și a trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ. Prin sentința civilă nr. 181 din 10 iulie 2007, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș-Severin, secția civilă, complet specializat de litigii de muncă și asigurări sociale, reținând că în lipsa unor dispoziții legale exprese ale Legii nr. 188/1999 în forma sa nemodificată prin Legea nr. 442/2006, care să dea competența materială a instanței de contencios administrativ, litigiile privind cererile funcționarilor publici pentru acordarea unor drepturi bănești se soluționează de tribunal.

La rândul său, Tribunalul Caraș-Severin, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, constatând totodată existența conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție spre rezolvarea acestuia. În motivarea acestei soluții Tribunalul Caras-Severin a reținut că reclamanții, având calitatea de funcționari publici (militari), sunt aplicabile dispozițiile art. 91 1 din Legea nr. 188/1999 și cele ale art. 3 pct. 1 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, constatând că litigiul este de competența instanței de contencios administrativ, iar pârâtul fiind autoritate centrală, soluționarea cauzei revine Curții de Apel Timișoara.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să stabilească instanța competentă a soluționa pricina în raport cu obiectul acesteia și cu dispozițiile legale incidente ei. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că reclamanții, în calitate de funcționari publici - cadre militare, au solicitat obligarea pârâtului la plata unor drepturi bănești rezultate din nereducerea impozitului pe venitul din salariu, pe aspectul competenței fiind incidente dispozițiile art. 91 1 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici raportate la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Astfel potrivit dispozițiilor art. 91 1 din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările ulterioare, „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanței de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe". Pentru determinarea concretă a gradului instanței competente să judece fondul unui astfel de litigiu, trebuie să ne raportăm la poziția autorității pârâte în cadrul sistemului administrației publice, aplicând dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care stabilește că „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (...) se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative sau încheiate de autoritățile publice centrale (...) se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel (...)". Cum în cauză reclamanții au calitatea de funcționari publici, iar autoritatea pârâtă Ministerul Apărării este autoritate a administrației publice centrale, sunt aplicabile dispozițiile art. 91 1 din Legea nr. 188/1999 raportate Ia cele ale art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora competența materială în soluționarea fondului prezentei cauze revine Curții de Apel Timișoara,

secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe N.D., C.G., B.E., M.S., B.D., C.I., U.I., M.P., D.I., A.I., R.A.M. și L.C. și pe Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei și Finanțelor, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 martie 2008.