ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.06.2012

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
13.06.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Procedând la verificarea excepției invocate de petenta A., Înalta Curte constată că nu se impune sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea ei fiind inadmisibilă.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată, rezultă că admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale este condiționată de îndeplinirea cumulativă a patru cerințe stipulate expres de textul legislativ, respectiv:

a. starea de procesivitate, în care ridicarea excepției de neconstituționalitate apare ca un incident procedural creat în fața unei instanțe de judecată, ce trebuie rezolvat premergător fondului litigiului;

b. activitatea legii, în sensul că, excepția privește un act normativ, lege sau ordonanță ori o dispoziție din acestea, în vigoare.

c. prevederile care fac obiectul excepției să nu fi fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale

d. interesul procesual al rezolvării prealabile a excepției de neconstituționalitate.

Art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, care reia stipulația din art. 146 lit. c) din Constituție stabilește, în alin. (1), (2) și (3), situațiile în care o excepție de neconstituționalitate este admisibilă.

Totodată, din examinarea dispozițiilor alin. (6) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, rezultă că excepțiile contrare prevederilor alin. (1), (2) și (3) ale aceluiași art. sunt inadmisibile, astfel că trebuie să fie respinse, ca atare, chiar de instanța sesizată , printr-o încheiere motivată, fără a se mai sesiza Curtea Constituțională.

Decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal. Aceasta presupune, pe de o parte, existența unei legături directe dintre norma contestată și soluția procesului principal, iar pe de altă parte, rolul concret pe care îl va avea decizia sa în proces, ea trebuind să aibă efecte materiale asupra conținutului deciziei judecătorilor.

Or, din analiza excepției invocate de petentă rezultă că ceea ce se urmărește este, de fapt, modificarea dispozițiilor legale, în sensul ca informațiile în cazul cererilor de strămutare a cauzelor aflte pe rolul Curților de Apel București să nu mai fie solicitate de la Ministrul Justiției, solicitare vădit inadmisibilă în raport cu normele legale evocate mai sus.

Analizând actele și lucrările de la dosar, Înalta Curte constată următoarele:

Pe roul Înaltei Curți de Casație și Justiție , secția penală a fost înregistrată cererea formulată de A..

La termenul de judecată din 13 iunie 2012, prezent în fața instanței și la întrebarea instanței care este obiectul cauzei, reprezentantul petentei a arătat că obiectul cauzei de față în reprezintă cererea de revizuire a sentinței penale din 30 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București secția

I

penală în Dosarul nr. 3019/2/2009, sentință prin care s-a soluționat cauza având ca obiect plângerea împotriva rezoluției nr. 1485/P/2008.

Potrivit art. 397 alin. (1) C. proc. pen., cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță.

Așa fiind având în vedere că cererea de revizuire privește sentința penală nr. 310 din 30 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

I

penală, Înalta Curte constată că efectuarea acetelor de cercetare conform art. 399 C. proc. pen. revine Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru toate considerentele mai sus arătatete, Înalta Curte urmează a respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (2) C. proc. pen., constatând că excepția este inadmisibilă și urmând a trimite cererea de revizuire a sentinței penale nr. 310 din 30 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția

I

Penală în dosarul 3019/2/2009 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (2) C. pen., constatând că excepția este inadmisibilă, cerere formulată de petenta A..

Trimite cererea de revizuire a sentinței penale din 30 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

I

penală în Dosarul nr. 3019/2/2009, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-02-28
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 131/2019
de inculpații A. și B., cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. d) și art. 103 alin. (2) și alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 114 alin. (1) și art. 115 alin. (1) din același cod, fiind legală
ÎCCJ 2019-11-12
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 266/2019
cepției de neconstituționalitate. Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, dacă excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) și (3), instanța în fața căreia s-a invoca
ÎCCJ 2019-09-19
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 427/2019
, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția rid
ÎCCJ 2016-04-11
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 105/2016
. este nefondat. Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale din perspectiva dispozițiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că pentru
ÎCCJ 2016-09-12
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 149/2016
ințe stipulate expres de textul legislativ: - starea de procesivitate, în care ridicarea excepției de neconstituționalitate apare ca un incident procedural creat în fața unui judecător sau arbitru, ce trebuie rezolvat premergător fondului l
Sursă