ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 858/2008

Asupra recursului

de față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel

Cluj, reclamantul O.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, pentru

ca instanța să dispună anularea hotărârii emisă de pârâtă și obligarea acesteia

să-i recunoască statutul de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

În motivarea cererii,

a arătat faptul că este îndreptățit la acordarea drepturilor prevăzute de lege,

întrucât a suferit persecuții de natură etnică alături de familia sa, fiind refugiat

din localitatea de domiciliu în perioada noiembrie 1940-06 martie 1945.

Prin sentința

nr. 487 din 12 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj a fost admisă acțiunea reclamantului.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea a reținut că reclamantul a dovedit că a fost strămutat

din motive etnice, împreună cu familia sa și beneficiază de prevederile actului

normativ invocat, suferind aceleași persecuții ca și familia sa.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj criticând soluția

instanței ca neîntemeiată și nelegală.

A arătat, în cadrul

motivelor de recurs dezvoltate, că reclamantul nu a făcut dovada refugierii din

motive etnice, iar declarațiile martorilor aflate la dosar, nu sunt în măsură să

dovedească refugiul din motive etnice invocat.

Recursul este

nefondat.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată,

materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul

declarat pentru considerentele ce urmează:

Potrivit prevederilor

art. l din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate

cu începere de la 6 septembrie 1940-6 martie 1945, a suferit persecuții din motive

etnice, aflându-se în una dintre situațiile prevăzute de lege, în sensul că a fost

refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

De asemenea, potrivit

art. 2 din Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin

H.G. nr. 127/2002, prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, în sensul

ordonanței, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și

schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, această categorie incluzând

și persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat ori au făcut obiectul unui schimb

de populație ca urmare a unui tratat bilateral.

Este evident că

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetățeni

români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive

etnice și prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit

acele persecuții în mod direct, dar și aceea asupra căreia s-au răsfrânt consecințele

acelei persecuții.

Interpretarea

pe care instanța de fond a dat-o dispozițiilor art. l din O.G. nr. 105/1999, cu

modificările și completările ulterioare, este în acord și cu considerentele reținute

de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005, conform cărora

„stabilirea drepturilor ce se acordă cu caracter reparatoriu și a persoanelor beneficiare

ține de opțiunea liberă a legiuitorului, cu condiția să nu instituie tratament juridic

diferit pentru persoane care se află în situații identice (...). Toate persoanele

aflate în aceeași situație beneficiază de aceleași drepturi. Stabilirea faptului

dacă o persoană sau alta se încadrează ori nu în vreuna dintre măsurile de persecuție

prevăzute în ipoteza normei juridice reprezintă o problemă de aplicare a legii,

de competența exclusivă a instanței judecătorești".

Văzând actele

dosarului, Înalta Curte a constatat că reclamantul a dovedit calitatea de refugiat

conform Legii nr. 189/2000 și, pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor

prevăzute de art. 312  C. proc. civ., recursul declarat va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr.

487 din 12 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 4 martie 2008.