CtEDO 18.01.2007 Auto

BUDYNCHUK v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
18.01.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BUDYNCHUK v. RUSSIA (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 2521/05 de Vladimir BUDYNCHUK împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 18 ianuarie 2007 în calitate de Cameră compusă din: C.L. Rozakis, președinte, L. Loucaides, dna F. Tulkens, dna N. Vajić, A. Kovler, D. Spielmann, S.E. Jebens, judecători și dl S. Nielsen, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 21 august 2004, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Vladimir Nikolayevich Budynchuk, este un național rus care s-a născut în 1918 și locuiește în Borisoglebsk, în regiunea Voronezh. Guvernul contestat este reprezentat de dl P. Laptev, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Pe 25 iunie 2003, Curtea de Oraș Borisoglebsk din regiunea Voronezh a permis acțiunea reclamantului și i-a acordat 42.824.76 ruble ruse (RUR, aproximativ 1.224 euro) împotriva Departamentului Militar al Regiunii Voronezh. Hotărârea nu a fost apelată și a devenit executabilă la 5 iulie 2003. La 13 octombrie 2003, reclamantul a primit RUR 12.24. La 8 septembrie 2004, reclamantul a primit RUR 2.987.76. La 1 noiembrie 2004, reclamantul a primit tranșa finală de RUR 39.824.76. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns de întârzierea executării hotărârii Curții Comunale Borisoglebsk din regiunea Voronezh din 25 iunie 2003. La 5 septembrie 2005, cererea a fost comunicată guvernului contestat. La 21 decembrie 2005, observațiile guvernului cu privire la admisibilitatea și meritul cererii au fost primite și reclamantul a fost invitat să își prezinte observațiile scrise în răspuns până la 13 martie 2006. La 6 februarie 2006, versiunea engleză a observațiilor guvernului a fost transmisă reclamantului. Termenul de depunere a observațiilor reclamantului nu a fost afectat. Având în vedere că observațiile reclamantului cu privire la admisibilitatea și meritul nu au fost primite de termenul indicat, la 4 mai 2006, reclamantul a fost informat prin corespondență înregistrată că neaprobarea observațiilor sale ar putea duce la grevarea cererii. 37 din Convenția care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să ia o cerere din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și urmeze cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile acestuia, necesită acest lucru...” A fost recomandat reclamantului că trebuie să prezinte observații scrise cu privire la admisibilitatea și meritul cazului. El a fost, de asemenea, informat cu privire la consecințele neaprovizionării acestei observații. Reclamantul nu a răspuns până în prezent. Curtea declară că reclamantul nu intenționează să-și continue cererea. În plus, consideră că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cazului. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că art. 29 § 3 din Convenție nu se mai aplică cazului și că aceaceasta ar trebui eliminată din listă în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție și să elimine aplicarea din lista de cauze. Președintele grefierului Christos Rozakis

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă