ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5104/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții

M.D. și L.C.D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean

Cluj, H.A. și P.V., anularea în parte a Hotărârii nr. 142 din 25 iunie 2012 a

Consiliului Județean Cluj, respectiv art. 2 privind invalidarea mandatelor de

consilier județean ale reclamanților și art. 3 pct. 13 și pct. 27 privind

validarea mandatelor de consilier județean ale pârâților H.A. și P.V., precum

și obligarea pârâtului Consiliul Județean Cluj la validarea mandatelor de

consilier județean obținute de pârâți ca declarați aleși în urma alegerilor

pentru Consiliul Județean Cluj din data de 10 iunie 2012.

nelegalitate ridicată în cauză

La termenul din 31

august 2012, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a Hotărârilor

Biroului Electoral Central pentru Alegerea Autorităților Administrației Publice

Locale 2008 nr. 130/2008 și nr. 221/2008.

În motivarea

excepției, s-a argumentat că aceste acte administrative completează nepermis

art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, care stabilește expres și limitativ

care sunt situațiile în care mandatul unui consilier poate fi invalidat.

Au arătat reclamanții

că art. 31 alin. (4) prevede doar două situații în care mandatul unui consilier

poate fi invalidat: încălcarea condițiilor de eligibilitate, respectiv

fraudarea alegerii consilierului. În opinia reclamanților, acest articol

trebuie coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004, care precizează în concret

care sunt condițiile de eligibilitate, astfel că legiuitorul, când s-a referit

la condiții de eligibilitate, a avut în vedere perioada premergătoare votului,

acestea fiind necesar a fi întrunite cel târziu până în ziua votului. Din acest

punct de vedere, calitatea de membru al partidului politic pe al cărei listă a

fost ales un candidat, pierdută ulterior alegerilor, nu poate constitui o

condiție de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.

Conform susținerilor

reclamanților, trebuie ținut cont de rațiunea legiuitorului care a stat în

spatele instituirii unei asemenea condiții - apartenența la partidul politic pe

listele căruia a candidat, fiind necesar a se face distincția după cum suplinirea

se face după o perioadă lungă de timp sau la scurt timp după alegeri.

instanței de fond

Prin Sentința civilă

nr. 9 din 12 ianuarie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal a respins excepția de nelegalitate a

Hotărârilor Biroului Electoral Central pentru Alegerea Autorităților Publice

Locale 2008 nr. 130/2008 și 221/2008.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că în cadrul alegerilor locale din anul 2008,

biroul electoral central constituit pentru aceste alegeri a emis, printre

altele, două hotărâri, Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, prin care a decis,

la art. 1, că apartenența candidaților la partidul politic pe a cărei listă a

fost ales, în momentul validării candidaturii, constituie o condiție de

eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, precum și

Hotărârea nr. 221 din 17 iunie 2008, prin care a decis modificarea art. 2 din

Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, textul acestuia devenind "Condiția

prevăzută la art. 1 nu este îndeplinită în cazul în care conducerea centrală a

partidului politic infirmă, în scris, că respectivul candidat face parte din

partidul politic."

S-a mai reținut că

Hotărârile nr. 130/2008 și 221/2008 au fost adoptate ca urmare a unei solicitări

de interpretare a art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004, în sensul de a se

stabili dacă acest text legal este aplicabil și candidaților care urmează a fi

validați ca aleși locali, precum și a unei solicitări prin care s-a urmărit

simplificarea procesului de validare a candidaților, astfel că autoritatea a

acționat în exercitarea atribuției conferite de lege de asigurare a aplicării

corecte a dispozițiilor legale referitoare la alegeri.

Examinând cadrul

legal incident, prima instanță a arătat că art. 31 alin. (4) din Legea nr.

215/2001 trebuie coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004, care prevede care

sunt condițiile în care o persoană este eligibilă pentru o funcție în cadrul

autorităților publice locale și cu art. 96 alin. (9) din aceeași lege, potrivit

căruia "candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt

declarați supleanți în listele respective. În caz de vacanță a mandatelor de

consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite

vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data

validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau,

după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au

candidat supleanții confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale

partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit

alianțe politice sau alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul

politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele

politice sau alianțele electorale, după caz".

Instanța de fond a

apreciat că normele criticate au fost adoptate în aplicarea dispozițiilor art.

31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, autoritatea emitentă explicând cum anume

trebuie verificată condiția de eligibilitate constând în apartenența la un

partid politic, pornind, pe cale de interpretare pentru identitate de rațiune

și a fortiori, de la conținutul art. 96 alin. (6) din Legea pentru alegerea

autorităților administrației publice locale, neputându-se reține că

reglementările criticate exced textului legal în interpretarea căruia au fost

adoptate.

Curtea a mai

considerat că autoritatea emitentă a apreciat în mod corect că, întrucât

condiția apartenenței la un partid politic este cerută de lege la un momentul

validării unui supleant, moment care poate fi mult ulterior scrutinului

electoral, cu atât mai mult această condiție trebuie îndeplinită la momentul

validării consilierului ales, deci la un moment imediat ulterior votului

(sensul reglementării din art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 fiind ca, în

momentul validării, fie ea imediat următoare scrutinului electoral, fie ca

urmare ca vacantării unui loc în consiliu, un consilier să mai fie membru al

partidului pe listele căruia a candidat și a fost ales).

Examinând susținerile

reclamanților referitor la faptul că, din moment ce excluderea acestora de pe

listele PP - DD a fost arbitrară, raționamentul expus de BEC Locale 2008 nu mai

este valabil, instanța fondului a arătat că aceste argumente nu pot fi

analizate pe calea excepției de nelegalitate, modul de aplicare a actului

administrativ contestat la situația concretă de fapt revenind instanței care

judecă fondul litigiului.

Împotriva acestei

sentințe au formulat recurs, în termenul legal, reclamanții M.D. și L.C.D.,

solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii excepției de nelegalitate a

Hotărârilor Biroului Electoral Central nr. 130/2008 și nr. 221/2008.

În motivarea

recursului, s-a argumentat că, la adoptarea acestor hotărâri, Biroul Electoral

Central și-a depășit atribuțiile de interpretare a legii, realizând, în fapt, o

completare nepermisă a legii, și anume a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din

Legea nr. 215/2001.

S-a mai susținut, în

esență, că, și dacă este acceptată validitatea acestui demers, interpretarea

dată de intimat dispozițiilor sus-citate este eronată, întrucât calitatea de

membru al partidului politic pe al cărui listă a fost ales un candidat,

pierdută ulterior alegerilor, nu poate constitui o condiție de eligibilitate în

sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.

Recurenții au

criticat, ca nelegale și netemeinice, argumentele instanței de fond privind

verificarea apartenenței consilierului ales la un partid politic la momentul

validării și aprecierile la adresa măsurii excluderii recurenților din partid.

Analizând recursul

formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ. precum și de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca

nefondat pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului

recurs îl constituie analizarea legalității hotărârii prin care instanța de

fond a soluționat excepția de nelegalitate invocată de recurenții-reclamanți cu

privire la hotărârile B.E.C. pentru Alegerea Autorităților Administrației

Publice Locale 2008, nr. 130/2008 și nr. 221/2008, excepție ridicată în cadrul

acțiunii având ca obiect anularea în parte a Hotărârii nr. 142 din 25 iunie

2012 a Consiliului Județean Cluj.

Sub acest aspect,

Curtea ca ultimă jurisdicție în materie, reține că sentința pronunțată de prima

instanță, de respingere a excepției de nelegalitate invocate este legală și în

concordanță cu dispozițiile legale incidente.

Astfel, prin cele

două hotărâri contestate, care au fost emise de biroul electoral central

constituit pentru alegerile locale din anul 2008, s-a decis că

"apartenența candidaților la un partid politic pe a cărei listă a fost

ales, în momentul validării candidaturii, constituie o condiție de

eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001" (art. 1

din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008) și că "această condiție prevăzută

la art. 1 din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, nu este îndeplinită în cazul

în care conducerea centrală a partidului politic, infirmă în scris, că respectivul

candidat face parte din partidul politic" (Hotărârea nr. 221 din 17 iunie

2008).

Aceste două hotărâri

au fost emise în interpretarea art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 în

sensul de a se stabili dacă acest text de lege se aplică și candidaților care

urmează a fi validați ca aleși locali.

Curtea având în

vedere cadrul legal incident, respectiv art. 31 alin. (4) din Legea nr.

215/2001, coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004 și art. 96 alin. (9) din

aceeași lege, constată că în mod corect prima instanță a apreciat că

autoritatea emitentă a celor două hotărâri, a stabilit că întrucât condiția

apartenenței la un partid politic este cerută de lege la momentul validării

unui supleant, moment care poate fi mult ulterior scrutinului electoral, cu

atât mai mult această condiție trebuie îndeplinită la momentul validării

consilierului ales, deci la un moment imediat votului (în cazul celor doi

recurenți-reclamanți în cauză, s-a făcut dovada că aceștia au fost excluși de

pe listele PP-PD).

În consecință, în

raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,

recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de M.D. și L.C.D. împotriva Sentinței civile nr. 694 din 15 octombrie

2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 aprilie 2013.

Procesat de GGC - CL