ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5104/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5104/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții M.D. și L.C.D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Cluj, H.A. și P.V., anularea în parte a Hotărârii nr. 142 din 25 iunie 2012 a Consiliului Județean Cluj, respectiv art. 2 privind invalidarea mandatelor de consilier județean ale reclamanților și art. 3 pct. 13 și pct. 27 privind validarea mandatelor de consilier județean ale pârâților H.A.
și P.V., precum și obligarea pârâtului Consiliul Județean Cluj la validarea mandatelor de consilier județean obținute de pârâți ca declarați aleși în urma alegerilor pentru Consiliul Județean Cluj din data de 10 iunie 2012. 2. Excepția de nelegalitate ridicată în cauză La termenul din 31 august 2012, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a Hotărârilor Biroului Electoral Central pentru Alegerea Autorităților Administrației Publice Locale 2008 nr. 130/2008 și nr. 221/2008. În motivarea excepției, s-a argumentat că aceste acte administrative completează nepermis art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, care stabilește expres și limitativ care sunt situațiile în care mandatul unui consilier poate fi invalidat.
Au arătat reclamanții că art. 31 alin. (4) prevede doar două situații în care mandatul unui consilier poate fi invalidat: încălcarea condițiilor de eligibilitate, respectiv fraudarea alegerii consilierului. În opinia reclamanților, acest articol trebuie coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004, care precizează în concret care sunt condițiile de eligibilitate, astfel că legiuitorul, când s-a referit la condiții de eligibilitate, a avut în vedere perioada premergătoare votului, acestea fiind necesar a fi întrunite cel târziu până în ziua votului. Din acest punct de vedere, calitatea de membru al partidului politic pe al cărei listă a fost ales un candidat, pierdută ulterior alegerilor, nu poate constitui o condiție de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
Conform susținerilor reclamanților, trebuie ținut cont de rațiunea legiuitorului care a stat în spatele instituirii unei asemenea condiții - apartenența la partidul politic pe listele căruia a candidat, fiind necesar a se face distincția după cum suplinirea se face după o perioadă lungă de timp sau la scurt timp după alegeri. 3. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 9 din 12 ianuarie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția de nelegalitate a Hotărârilor Biroului Electoral Central pentru Alegerea Autorităților Publice Locale 2008 nr. 130/2008 și 221/2008.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în cadrul alegerilor locale din anul 2008, biroul electoral central constituit pentru aceste alegeri a emis, printre altele, două hotărâri, Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, prin care a decis, la art. 1, că apartenența candidaților la partidul politic pe a cărei listă a fost ales, în momentul validării candidaturii, constituie o condiție de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, precum și Hotărârea nr. 221 din 17 iunie 2008, prin care a decis modificarea art. 2 din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, textul acestuia devenind "Condiția prevăzută la art. 1 nu este îndeplinită în cazul în care conducerea centrală a partidului politic infirmă, în scris, că respectivul candidat face parte din partidul politic." S-a mai reținut că Hotărârile nr. 130/2008 și 221/2008 au fost adoptate ca urmare a unei solicitări de interpretare a art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004, în sensul de a se stabili dacă acest text legal este aplicabil și candidaților care urmează a fi validați ca aleși locali, precum și a unei solicitări prin care s-a urmărit simplificarea procesului de validare a candidaților, astfel că autoritatea a acționat în exercitarea atribuției conferite de lege de asigurare a aplicării corecte a dispozițiilor legale referitoare la alegeri.
Examinând cadrul legal incident, prima instanță a arătat că art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 trebuie coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004, care prevede care sunt condițiile în care o persoană este eligibilă pentru o funcție în cadrul autorităților publice locale și cu art. 96 alin. (9) din aceeași lege, potrivit căruia "candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective.
În caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz". Instanța de fond a apreciat că normele criticate au fost adoptate în aplicarea dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, autoritatea emitentă explicând cum anume trebuie verificată condiția de eligibilitate constând în apartenența la un partid politic, pornind, pe cale de interpretare pentru identitate de rațiune și a fortiori, de la conținutul art. 96 alin. (6) din Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, neputându-se reține că reglementările criticate exced textului legal în interpretarea căruia au fost adoptate.
Curtea a mai considerat că autoritatea emitentă a apreciat în mod corect că, întrucât condiția apartenenței la un partid politic este cerută de lege la un momentul validării unui supleant, moment care poate fi mult ulterior scrutinului electoral, cu atât mai mult această condiție trebuie îndeplinită la momentul validării consilierului ales, deci la un moment imediat ulterior votului (sensul reglementării din art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 fiind ca, în momentul validării, fie ea imediat următoare scrutinului electoral, fie ca urmare ca vacantării unui loc în consiliu, un consilier să mai fie membru al partidului pe listele căruia a candidat și a fost ales).
Examinând susținerile reclamanților referitor la faptul că, din moment ce excluderea acestora de pe listele PP - DD a fost arbitrară, raționamentul expus de BEC Locale 2008 nu mai este valabil, instanța fondului a arătat că aceste argumente nu pot fi analizate pe calea excepției de nelegalitate, modul de aplicare a actului administrativ contestat la situația concretă de fapt revenind instanței care judecă fondul litigiului. 4. Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, în termenul legal, reclamanții M.D. și L.C.D., solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii excepției de nelegalitate a Hotărârilor Biroului Electoral Central nr. 130/2008 și nr. 221/2008. În motivarea recursului, s-a argumentat că, la adoptarea acestor hotărâri, Biroul Electoral Central și-a depășit atribuțiile de interpretare a legii, realizând, în fapt, o completare nepermisă a legii, și anume a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
S-a mai susținut, în esență, că, și dacă este acceptată validitatea acestui demers, interpretarea dată de intimat dispozițiilor sus-citate este eronată, întrucât calitatea de membru al partidului politic pe al cărui listă a fost ales un candidat, pierdută ulterior alegerilor, nu poate constitui o condiție de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001. Recurenții au criticat, ca nelegale și netemeinice, argumentele instanței de fond privind verificarea apartenenței consilierului ales la un partid politic la momentul validării și aprecierile la adresa măsurii excluderii recurenților din partid. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art. 304 1 C. proc.
civ. precum și de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente: Obiectul prezentului recurs îl constituie analizarea legalității hotărârii prin care instanța de fond a soluționat excepția de nelegalitate invocată de recurenții-reclamanți cu privire la hotărârile B.E.C. pentru Alegerea Autorităților Administrației Publice Locale 2008, nr. 130/2008 și nr. 221/2008, excepție ridicată în cadrul acțiunii având ca obiect anularea în parte a Hotărârii nr. 142 din 25 iunie 2012 a Consiliului Județean Cluj. Sub acest aspect, Curtea ca ultimă jurisdicție în materie, reține că sentința pronunțată de prima instanță, de respingere a excepției de nelegalitate invocate este legală și în concordanță cu dispozițiile legale incidente.
Astfel, prin cele două hotărâri contestate, care au fost emise de biroul electoral central constituit pentru alegerile locale din anul 2008, s-a decis că "apartenența candidaților la un partid politic pe a cărei listă a fost ales, în momentul validării candidaturii, constituie o condiție de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001" (art. 1 din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008) și că "această condiție prevăzută la art. 1 din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, nu este îndeplinită în cazul în care conducerea centrală a partidului politic, infirmă în scris, că respectivul candidat face parte din partidul politic" (Hotărârea nr. 221 din 17 iunie 2008). Aceste două hotărâri au fost emise în interpretarea art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 în sensul de a se stabili dacă acest text de lege se aplică și candidaților care urmează a fi validați ca aleși locali.
Curtea având în vedere cadrul legal incident, respectiv art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004 și art. 96 alin. (9) din aceeași lege, constată că în mod corect prima instanță a apreciat că autoritatea emitentă a celor două hotărâri, a stabilit că întrucât condiția apartenenței la un partid politic este cerută de lege la momentul validării unui supleant, moment care poate fi mult ulterior scrutinului electoral, cu atât mai mult această condiție trebuie îndeplinită la momentul validării consilierului ales, deci la un moment imediat votului (în cazul celor doi recurenți-reclamanți în cauză, s-a făcut dovada că aceștia au fost excluși de pe listele PP-PD).
În consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de M.D. și L.C.D. împotriva Sentinței civile nr. 694 din 15 octombrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2013. Procesat de GGC - CL
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.