ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5778/2013

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin Procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 0487332 din 19 decembrie 2011 contravenientul R.A.Ș. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 20 iunie 2011 a circulat, fără a deține rovinietă valabilă, pe Autostrada A2 km 12 + 450 m Glina, județ Ilfov. Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 10 ianuarie 2012, petentul R.A.Ș. a solicitat instanței anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției întocmit de intimata CNADNR - SA Cestrin. Prin Sentința nr. A233 din 13 martie 2012, Judecătoria Constanța și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Constanța a reținut că petentul a fost sancționat contravențional pentru o contravenție ce a fost săvârșită și constatată pe raza localității Glina. Or, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, competența de soluționare a plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de contravenție aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția și, cum în speță, locul săvârșirii contravenției este pe raza localității Glina, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 337/1993, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Cornetu. Prin Sentința nr. 4178 din 28 mai 2013, Judecătoria Cornetu, la rândul său, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Constanța.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Cornetu a reținut următoarele: Având în vedere intrarea în vigoare, la data de 15 februarie 2013, a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, lege publicată în M. Of., Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, s-a apreciat ca, în raport de noile prevederi înscrise în actul normativ enunțat, respectiv cele ale art. III din cuprinsul Secțiunii 2 - Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal -, coroborate cu cele ale art. XXIII alin. (l) din Capitolul III - Dispoziții tranzitorii și finale, Judecătoria Cornetu nu mai este competentă să judece pricina, întrucât domiciliul petentului din cauza dedusă judecății se afla în Constanța, str. U., acesta fiind în circumscripția Judecătoriei Constanța.

Pentru stabilirea competenței instanța a avut în vedere și dispozițiile Hotărârii de Guvern nr. 337 din 9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, instanța a apreciat că o interpretare contrară a prevederilor menționate, interpretare ce poate deriva din distincția înscrisă în Secțiunea 2 a Legii nr. 2/2013 - Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal, potrivit căreia materia contravențională nu este inclusă în sfera contenciosului administrativ și fiscal, nu ar fi în concordanță cu scopul avut în vedere de legiuitor.

Judecătoria Cornetu a apreciat că, dacă s-ar putea vorbi de o limitare a aplicării dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea 2/2013, în raport de distincția materie contravențională/materia contencios administrativ și fiscal, această limitare se poate referi exclusiv la teza a II-a a art. XXIII alin. (1) "(..) precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal (..)", în sensul că doar instanțele, astfel învestite, ce judecă în materia contenciosului administrativ și fiscal, și nu și cele care judecă, în căile de atac, în materie contravențională, pot dispune potrivit art. XXIII alin. (4) din Legea nr. 2/2013. Însă, și sub acest aspect, s-a apreciat că dispozițiile art. 34 alin. (2) din O.G.

nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sunt lămuritoare. Judecătoria Cornetu a mai reținut că în cauză nu există un conflict negativ de competență în soluționarea cauzei deoarece Judecătoria Constanța și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cornetu în temeiul dispozițiilor art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în timp ce Judecătoria Cornetu, invocând reglementări legale noi, intervenite ulterior primei declinări de competență, respectiv art. III coroborat cu art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, și-a declinat, la rândul său, competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, în realizarea obligației de a pune în aplicare noile prevederi legale.

La Judecătoria Constanța Dosarul a fost reînregistrat sub nr. 5523/1748/2012 iar prin Sentința civilă nr. 11253 din 20 septembrie 2013, Judecătoria Constanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și l-a înaintat spre soluționare Înaltei Curți. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Constanța a reținut următoarele: Potrivit art art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi.

Dispozițiile menționate nu se referă însă la dosarele având ca obiect plângeri contravenționale aflate pe rolul judecătoriilor. În consecință, în baza disp. art. 21 C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (2) C. proc. civ., a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului, în conformitate cu disp. art. 20 alin. (3) C. proc. civ. Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele: În drept, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, contravențiilor prevăzute la art. 8 din acest act normativ le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Prin dispozițiile art. III alin. (2) din Legea nr. 2/2013, după dispozițiile art. 10 din O.G. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art. 10 1 , potrivit căruia: „prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (..) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul. " Dispozițiile art. 10 1 mai sus arătate, în lipsa unor norme tranzitorii instituite prin dispozițiile Legii nr. 2/2013, în raport de prevederile art. 725 alin. (2) C. proc.

civ. sunt aplicabile doar proceselor începute după intrarea în vigoare a noii norme de competență, nu și celor în curs de soluționare. Soluția se impune și în raport de interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. XXIII alin. (1) - (4) din Legea nr. 2/2013, care se referă în mod restrictiv doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal (nu și în materia contravențională) și cu indicarea instanțelor pe rolul cărora se află astfel de procese, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal și curțile de apel. În cauza supusă analizei, se constată că plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul unei judecătorii, anterior adoptării Legii nr. 2/2013, anume la data de 10 ianuarie 2012, caz în care competența materială de soluționare revine, potrivit prevederilor art. 10 din O.G.

nr. 15/2002 coroborat cu ale art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 Judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Cum, contravenția a fost săvârșită în localitatea Glina, județ Ilfov, aflată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2013. Procesat de GGC - LM