ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2643/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2643/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
Prin sentința
civilă nr. 1795/F din 03 octombrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 603/112/2011,
Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția civilă, a declinat competența de soluționare
a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă
și asigurări sociale, reținând că, potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000 „cererile
îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul reclamantul. Celelalte
cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul
pârâtul". Cum reclamanta a formulat acțiunea în contradictoriu cu Ministerul
Apărării Naționale și a Casei de Pensii a acestei instituții, ce au sediul în București,
devin aplicabile dispozițiile art. 156 teza a II-a-celelalte cereri se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul pârâtul, care, în
speță, se află în București.
Prin sentința
civilă nr. 2950 din 26 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 68349/3/2011, Tribunalul
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud, a constatat ivit
conflictul negativ și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și
Justiție, reținând că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de 01
ianuarie 2011 conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, care
a modificat competența privind soluționarea litigiilor având ca obiect deciziile
emise de casele teritoriale de pensii în sensul că în această materie este competentă
instanță de la domiciliul redamatitului. Conform dispozițiilor art. 725 alin, 1
C. proc. civ., legea nouă se aplică, din momentul intrării ei în vigoare și proceselor
în curs de judecată la data schimbării competențelor instanțelor legal
;
investite, astfel încât în speță aplicabilă este noua lege, respectiv, Legea
nr. 263/2010, potrivit căreia instanța' competentă este de la domiciliul/sediul
reclamantului. Cum contestatoarea are domiciliul procesual ales la sediul SPA D.M.M.
și asociații, în orașul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, localitate aflată pe
raza teritorială' a Tribunalului Bistrița-Năsăud, competența de soluționare a cauzei
aparține acestei instanțe, ca instanță de la sediul/domiciliul reclamantului, conform
dispozițiilor legale anterior citate.
Înalta Curte,
competentă să soluționeze conflictul conform art: 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistriță-Năsăud, pentru
argumentele ce succed:
Cererea dedusă
judecății are natura Unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei
în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa
de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
Decizia contestată
a fost emisă la data de 31 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la
data de 11 februarie 2011.
Art. 156 din Legea
rir; 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziilor contestate, prevedea că „Cererile
îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.
Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul
sau sediul pârâtului".
Legea nr. 19/2000
a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, respectiv, începând cu data de 01 ianuarie 2011, conform
dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la
data sesizării instanței, și anume, 11 februarie 2011, era în vigoare Legea nr.
263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.
Astfel, potrivit
alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P.,
a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul",
iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează instanței
în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".
Rezultă că, odată
cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare
a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt
fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației
și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează
de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispozițiile
art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt
de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză
este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării
instanței.
Cum, în speță,
instanța a fost învestită cu o cerere împotriva Casei de Pensii a Ministerului Apărării
Naționale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere
se adresează instanței de la domiciliul reclamantului, iar contestatoarea are domiciliul
procesual ales la sediul SPA D.M.M. și asociații, în orașul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud,
localitate aflată pe raza teritorială a Tribunalului Bistrița-Năsăud, rezultă că
aceasta este instanța competentă a soluționa pricina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 15 mai 2013.