LEATHART v. THE UNITED KINGDOM

CUARTA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 10590/05 de către Anthony Benjamin LEATHART împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Catrică Secțiune), care a stat la 13 februarie 2007 în calitate de Cameră compusă de: Președintele Casadevell Sir Nicolas Bratza Pavlovschi Garlicki Mijović Šikuta dna Hirvelä, judecători și dl T.L. Având în vedere cererea depusă la 18 decembrie 2003, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Anthony Benjamin Leathart, este un național britanic născut în 1944 și locuiește în Marstonul de Sud. El a fost reprezentat în fața Curții de către Tyndallwoods, o firmă de avocati cu sediul în Birmingham. Guvernul Regatului Unit (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Grainger al Oficiului de Externe și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost, în momentul material, un comandant al angului în Forțele Aeriene Regale. În primul rând, el a susținut că a fost respins din forțele armate la 9 iunie 1993, în conformitate cu politica lor în ceea ce privește orientarea sexuală. Reclamantul a depus o cerere Tribunalului pentru ocuparea forței de muncă din Londra (Sud) susținând că concedierea și tratamentul la care a fost supus au încălcat Actul 1975 privind discriminarea sexuală („Legea din 1975”). Ca urmare a hotărârii Casei Lordilor din MacDonald (AP) c. Avocat general pentru Scoția (Respunzător) din 19 iunie (Scotland) 2003, reclamantul și-a retras procedura internă la 13 noiembrie 2003. Legea și practica în vigoare la momentul respectiv și privind concedierea homosexualilor din forțele armate sunt descrise în hotărârile Curții în cazurile Lustig-Prean și Beckett c. Regatul Unit (n. 31417/96 și 32377/96, 27 septembrie 1999) și Smith și Grady c. Regatul Unit (n. 33985/96 și n. 33986/96, ECHR 1999-VI). COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 3 și 8, singur și coroborat cu art. 14 din Convenție, în legătură cu: (a) concedierea forțelor armate în temeiul politicii absolute împotriva homosexualilor din aceste forțe; și (b) hărțuirea la care a fost supus în procesul de concediere. art. 37 § 1 din Convenție prevede următoarele: „Curtea poate decide, în orice etapă a procedurii, să pună în aplicare o cerere din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și urmeze cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și protocoalele sale, este necesar.” La 20 decembrie 2005, guvernul contestat a fost notificat de cerere și a fost solicitat să își prezinte observațiile scrise cu privire la admisibilitatea și meritul cazului. Prin scrisoarea din 9 mai 2006, Guvernul și-a transmis observațiile, susținând că reclamantul nu a fost respins pentru că era homosexual, sau în conformitate cu orice politică specific legată de homosexualitatea. În schimb, potrivit Guvernului, el a fost respins deoarece a comis un act de indecență brută și, prin urmare, el nu a fost considerat adecvat pentru continuarea serviciului ca ofițer. Prin scrisoarea din 10 august 2006 reprezentantul reclamantului a informat Curtea că reclamantul nu mai dorește să continue cu cererea sa și a încheiat o scrisoare de la reclamant care confirmă acest lucru. Curtea constată că reclamantul nu intenționează să își continue petiția, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a). Curtea constată că, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) în amendă din Convenție, respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție, nu necesită continuarea examinării cazului. Prin urmare, decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. § 1 lit. (a) din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să scoată aplicarea din lista de cazuri. T.L. Early Josep Casadevell Președintele grefierului

FOURTH SECTION

DECISION

Application no.

10590/05

by Anthony Benjamin LEATHART

against the United Kingdom

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 13 February 2007 as a Chamber composed of:

Mr

J.

Casadevall

,

President

,

Sir

Nicolas

Bratza

,

Mr

S.

Pavlovschi

,

Mr

L.

Garlicki

,

Ms

L.

Mijović

,

Mr

J.

Šikuta

,

Mrs

P.

Hirvelä,

judges

,

and Mr T.L.

Early

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 18 December 2003,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Anthony Benjamin Leathart, is a British national who was born in 1944 and lives in South Marston. He was represented before the Court by Tyndallwoods, a firm of solicitors based in Birmingham. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Grainger of the Foreign and Commonwealth Office.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

The applicant was, at the material time, a Wing Commander in the Royal Air Force. He initially claimed that he was dismissed from the armed forces on 9 June 1993 pursuant to their policy in relation to sexual orientation.

The applicant submitted a claim to the London (South) Employment Tribunal arguing that his dismissal, and the treatment to which he was subjected, breached the Sex Discrimination Act 1975 (“the 1975 Act”). As a result of the House of Lords’ judgment in

MacDonald (AP) (Appellant) v. Advocate General for Scotland (Respondent) (Scotland)

dated 19

June

2003, the applicant withdrew his domestic proceedings on 13

November

2003.

B.

Relevant domestic and practice

The law and practice in force at the relevant time and concerning the dismissal of homosexuals from the armed forces is described in the judgments of the Court in the cases of

Lustig-Prean and Beckett v.

the United Kingdom

(nos.

31417/96 and 32377/96, 27

September 1999) and

Smith and Grady v.

the United Kingdom

(nos.

33985/96 and 33986/96, ECHR

1999-VI).

COMPLAINTS

The applicant complained under Articles 3 and 8, alone and in conjunction with Article 14 of the Convention, about:

(a)

his dismissal from the armed forces pursuant to the absolute policy against homosexuals in those forces; and

(b)

the harassment to which he had been subjected in the process of his dismissal.

THE LAW

Article 37 § 1 of the Convention provides as follows:

“The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that

(a) the applicant does not intend to pursue his application; ...

However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the protocols thereto so requires.”

On 20 December 2005 the respondent Government was given notice of the application and was requested to submit their written observations on the admissibility and merits of the case.

By letter dated 9 May 2006 the Government forwarded their submissions. They contended that the applicant had not been dismissed because he was homosexual, or pursuant to any policy specifically relating to homosexuality. Instead, according to the Government, he was dismissed because he had committed an act of gross indecency and, consequently, he was not deemed suitable for continued service as an officer.

By letter dated 10 August 2006 the applicant’s representative informed the Court that the applicant no longer wished to proceed with his application and enclosed a letter from the applicant confirming this.

The Court notes that the applicant does not intend to pursue his petition, within the meaning of Article 37 § 1 (a).

The Court finds that, in accordance with Article 37 § 1

in fine

of the Convention, respect for human rights as defined in the Convention does not require a continuation of the examination of the case. It, therefore, decides to strike the application out of its list of cases in accordance with

Article

37

of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

T.L.

Early

Josep

Casadevall

Registrar

President