ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 6431/2/2012 al Curții de Apel București, motivând că la această instanță nu va avea loc o judecată dreaptă și imparțială, întrucât există motive de bănuială legitimă și chiar certitudini cu privire la interesele și vrăjmășiile locale, inclusiv a celor interesați în acte și fapte de corupție, iar la nivelul Judecătoriei Sector 5 București accesul la dosarele penale și civile este foarte greu obținut și procedurile din dosare sunt ignorate în folosul exclusiv al celor interesați în acte și fapte de corupție.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Ministerul Justiției.

Din informarea transmisă de la Ministerul Justiției rezultă că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect plângerea formulată de petentă împotriva rezoluțiilor nr. 48/P/2012 și nr. II 14/C/2012 ale Direcției Naționale Anticorupție, fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I penală la 10 august 2012. În cauză s-a stabilit primul termen de judecată la 7 septembrie 2012, pentru lipsa dosarului de urmărire penală s-a stabilit un nou termen la 14 septembrie 2012.

S-a arătat că susținerile petentei din cererea de strămutare, se circumscriu, în termeni generali, cazurilor prev.de art. 55 C. proc. pen., însă nu sunt de natură a conduce la aprecierea potrivit căreia petenta nu ar beneficia de o judecată imparțială și obiectivă a cauzei pe rolul Curții de Apel București, întrucât nu sunt arătate, în concret, fapte sau situații care să se încadreze în aspectele menționate.

Examinând cererea formulată în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care, imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În cazul de față, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge ca nefondată, cererea formulată de petenta A. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 6431/2/2012 al Curții de Apel București.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 mai 2013.

Procesat de GGC - LM