ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

în baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

petenta A.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul

Dosarului nr. 9750/180/2012 al Judecătoriei Bacău, motivând că la această

instanță se constată existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate

datorită influenței exercitate de calitatea părților, de împrejurările cauzei,

dar mai ales datorită dușmăniilor locale; a arătat că, în cauza a cărei

strămutare se cere, i-au fost respinse toate cererile de probatorii formulate.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost

solicitate informații de la Tribunalul Bacău.

În informarea transmisă, Tribunalul Bacău,

după ce prezintă parcursul dosarului, arată că Judecătoria Bacău, în cercetarea

judecătorească a cauzei, nu a încălcat normele procedurale în materie și nu s-a

făcut dovada afirmațiilor invocate de inculpată.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen.,

Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o

instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care,

imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor

cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de

tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul

patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau

grefierii instanței.

Verificând actele dosarului și susținerile

petentei, Înalta Curte constată că în cauză nu există motive temeinice care să

justifice strămutarea judecării cauzei, în sensul dispozițiilor legale, cererea

de strămutare fiind nefondată.

Remediul procesual al strămutării se impune

atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite

împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității

judecătorilor unei instanțe.

În cazul unei cereri de strămutare,

imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva

convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva

celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare

trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele

împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și

justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința

imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv,

limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de

împrejurările concrete ale cauzelor.

În cazul de față, Înalta Curte, în raport de

prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea

părților și obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, constată că nu rezultă

suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și

obiectivitatea judecătorilor acestei instanțe, care să conducă la încălcarea

dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, și apreciază că temerile petentei nu sunt

justificate. Susținerile petentei, în sensul că i-au fost respinse toate

cererile de probatorii formulate în cauză, vor putea fi analizate într-o

eventuală cale de atac de care aceasta ar putea să uzeze potrivit dispozițiilor

legale. Drept urmare, conform art. 60 alin. (1) C. proc. pen., va respinge, ca

nefondată, cererea de strămutare formulată de petentă.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va

fi obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de

petenta A.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului

nr. 9750/180/2012 al Judecătoriei Bacău.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 31 ianuarie

2013.

Procesat

de GGC - GV