ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4440/2013

Asupra

conflictului negativ de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Judecătoriei Cornetu la data de 27 decembrie 2012, petentul Z.N. a

formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal din 27 noiembrie

2012 în contradictoriu cu intimata SC C.N.A.D.N.R. SA Cestrin.

Prin sentința

civilă nr. 2935 din data de 22 aprilie 2013 Judecătoria Cornetu a admis

excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, reținând că

această instanță este competentă potrivit prevederilor art. III din cuprinsul

Secțiunii 2 coroborate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Cap. III din Legea nr.

2/2013, întrucât contravenientul are domiciliul în Județul Galați. Prin

sentința civilă nr. 9352 din data de 01 octombrie 2013 Judecătoria Gaiați, secția

civilă. a constatat că litigiul nu este de competența sa reținând, în esență,

că raportat la momentul formulării plângerii, în speță, sunt aplicabile

dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001, în vigoare la data formulării

plângerii, potrivit cărora plângerea se depune la judecătoria în a cărei

circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Astfel fiind, a

admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu și

constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență.

Înalta Curte

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,

care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul

art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență,

stabilind competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Cornetu, pentru următoarele considerente:

Obiectul cauzei

îl reprezintă plângerea contravențională prin care a fost contestat

procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției din 27 noiembrie

2012, întocmit de intimata SC C.N.A.D.N.R. SA prin care s-a reținut în sarcina

petentului săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.

S-a menționat ca loc al săvârșirii contravenției autostrada-A2, Glina, jud.

Ilfov, care potrivit H.G. nr. 337/1993 se află în circumscripția Judecătoriei

Cornetu.

Potrivit

dispozițiilor art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal

de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în

a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și

pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.,

prin art. 3 alin. (2) introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 101

conform căruia, prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, plângerea,

însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce

la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

contravenientul.

Această normă

de competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 este

cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de

Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și

în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar

distincția între cele două materii.

Potrivit

dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul

Dispoziții tranzitorii și finale: „procesele în primă instanță, precum și căile

de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată

la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței

instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente

potrivit prezentei legi."

Totodată, alin.

(2) și (3) ale art.23 din același act normativ stabilesc în mod detaliat

instanțele și cauzele la care se referă alin. (1), respectiv: (2)„Recursurile

aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit

prezentei legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de

apel" și (3) „Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia

contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a

prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt

de competența tribunalelor se trimit la tribunale."

Drept urmare,

din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată

că art. 23 din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în

materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie

contravențională.

Așadar, de

vreme ce art. 23 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia

contravențională, prevederile acestuia nu sunt aplicabile în această materie.

Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a fi interpretate în mod

unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe

materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal,

conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. 23 alin. (1) se

referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal,

nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și

altor materii.

Având în vedere

considerentele reținute, dispozițiile art. 23 din Legea nr. 2/2013 se aplică

numai proceselor în materie contravențională începute după intrarea în vigoare

a acestei legi, nu și celor în curs de soluționare. Or, în speță, plângerea

contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, la data

de 27 decembrie 2012 iar locul săvârșirii contravenției reținută în sarcina petentului

a fost autostrada-A2, Glina, jud. Ilfov, zonă situată în circumscripția

Judecătoriei Cornetu.

Față de

considerentele anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C.

proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 11 decembrie 2013.