ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4442/2013

Asupra

conflictului negativ de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Judecătoriei Cornetu la data de 15 februarie 2012, petenta SC I.L. SA a

formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal din 11 ianuarie

2012 în contradictoriu cu intimata SC C.N.A.D.N.R. SA.

Prin încheierea

din data de 09 aprilie 2013 Judecătoria Cornetu a dispus scoaterea cauzei de pe

rol și trimiterea cauzei, pe cale administrativă, spre competentă soluționare

Judecătoriei lași, considerând că această instanță este competentă potrivit

prevederilor art. 3 din cuprinsul Secțiunii 2 coroborate cu prevederile art. 23

alin. (1) din Cap. III din Legea nr. 2/2013, întrucât contravenientul are

domiciliul în Județul lași.

Prin sentința

civilă nr. 12277 din data de 27 septembrie 2013 Judecătoria lași, secția civilă,

a constatat că litigiul nu este de competența sa reținând, în esență, că

raportat la momentul formulării plângerii, în speță, sunt aplicabile

dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001, în vigoare la data formulării

plângerii, potrivit cărora plângerea se depune la judecătoria în a cărei

circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Astfel fiind, a

admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu și constatând

ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de

Casație și Justiție pentru regulator de competență.

Înalta Curte

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două

instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină,

în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de

competență, stabilind competența teritorială de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Cornetu, pentru următoarele considerente:

Obiectul cauzei

îl reprezintă plângerea contravențională prin care a fost contestat

procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției din 11 ianuarie

2012, întocmit de intimata SC C.N.A.D.N.R. SA prin care s-a reținut în sarcina

petentei săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G.

15/2002. S-a menționat ca loc al săvârșirii contravenției autostrada-A2, Glina,

jud. Ilfov, care potrivit H.G. nr. 337/1993 se află în circumscripția

Judecătoriei Cornetu.

Potrivit

dispozițiilor art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal

de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în

a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Legea nr.

2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum

și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., prin art. 3 alin. (2) introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art.

101 conform căruia, prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001,

plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției,

se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are

sediul contravenientul.

Această normă

de competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 este

cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de

Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și

în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar

distincția între cele două materii.

Potrivit

dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul

Dispoziții tranzitorii și finale: „procesele în primă instanță, precum și căile

de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată

la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței

instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente

potrivit prezentei legi."

Totodată, alin.

(2) și (3) ale art. 23 din același act normativ stabilesc în mod detaliat

instanțele și cauzele la care se referă alin. (1), respectiv: (2)„Recursurile

aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios

administrativ și fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care,

potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la

curțile de apel" și (3) „Procesele în curs de judecată în primă instanță

în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în

vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei

legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale."

Drept urmare,

din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată

că art. 23 din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în

materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie

contravențională.

Așadar, de

vreme ce art. 23 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia

contravențională, prevederile acestuia nu sunt aplicabile în această materie.

Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a fi interpretate în mod

unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe

materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal,

conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. 23 alin. (1) se

referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal,

nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și

altor materii.

Având în vedere

considerentele reținute, dispozițiile art. 3 din Legea nr. 2/2013 se aplică

numai proceselor în materie contravențională începute după intrarea în vigoare

a acestei legi, nu și celor în curs de soluționare. Or, în speță, plângerea

contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, la data

de 15 februarie 2012 iar locul săvârșirii contravenției reținută în sarcina

petentei a fost autostrada-A2, Glina, jud. Ilfov, zonă situată în circumscripția

Judecătoriei Cornetu.

Față de

considerentele anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C.

proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică astăzi 11 decembrie 2013.