ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 367/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 367/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului
penal de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 78/2013 pronunțată
de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr. 6323/97/2012 au fost condamnați
inculpații:
H.C., 8 clase,
muncitor necalificat, necăsătorit, fără antecedente penale, la:
- 4 (patru) ani
închisoare pentru tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. și
ped. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 176 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C.
pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen. rap. la art. 76 alin.
(1) lit. b), alin. (2) și (3) C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C.
pen. în condițiile art. 71 C. pen.
În baza art. 86 - 86
2
C. proc. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
aplicate pe durata unui termen de încercare de 6 ani.
În baza art. 71 alin.
(5) C. proc. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei
principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
Pe durata termenului
de încercare s-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de
supraveghere, prev. de art. 86 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen.:
- se va prezenta la
datele fixate la Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara,
- va anunța, în
prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va
justifica schimbarea locului de muncă,
- va comunica
informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a pus în vedere
inculpatului disp. art. 86
4
C. proc. pen.
S-a dispus prelevarea
de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice
în S.N.D.G.J.
A obligat pe
inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia,
cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), la plata sumelor de:
- 340 RON către
Spitalul Municipal Orăștie,
- 1038,13 RON către
Serviciul de Ambulanță Județean Hunedoara,
- 12.704,9 RON către
Spitalul Județean de Urgență Deva.
A obligat pe
inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia,
cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba, la plata sumei de 12000 RON
către partea civilă M.M., respingând în rest pretențiile.
A obligat pe
inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia
la plata sumei de 2000 RON daune materiale și 24000 RON cu titlu de daune
morale către partea civilă V.E., respingând în rest pretențiile.
B.V., necăsătorit,
6 clase, fără antecedente penale, la:
- 6 luni închisoare
pentru infracțiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1), 209
alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplic. art. 320
1
alin. (7) C.
pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C.
pen. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a II-a și b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 81, 82
C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 alin.
(5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. S-au pus în vedere
inculpatului prevederile art. 83 C. pen. S-a constatat recuperat prejudiciul
cauzat părții vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia (Oarda
de Jos), jud. Alba.
M.M., necăsătorit,
8 clase, fără antecedente penale, la:
- 6 luni închisoare
pentru infracțiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1), 209
alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplic. art. 320
1
alin. (7) C.
pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C.
pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C.
pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 81, 82
C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 alin.
(5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. Pune în vedere
inculpatului prevederile art. 83 C. pen.
S-a constatat
recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul
în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba.
C.R., școala
profesională, paznic de vânătoare la AVPS B.F., fără antecedente penale, la:
- 6 luni închisoare
pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 26
C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu
aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c)
C. pen.
S-au interzis
inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C.
pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 81, 82
C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 alin.
(5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
S-au pus în vedere
inculpatului prevederile art. 83 C. pen.
S-a constatat
recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul
în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba.
V.E., recidivist,
la:
- 6 luni închisoare
pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 26
C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu
aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. rap. la
art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.
S-au interzis inculpatului
drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. în
cond. art. 71 C. pen.
S-a constatat
recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul
în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba.
S-a constatat calitatea
de mijloc material de probă a unei țevi metalice (90 cm), înregistrată la
poziția nr. 66/2012 din Registrul de corpuri delicte și mijloace materiale de
probă aflat la Tribunalul Hunedoara.
A obligat pe
inculpatul H.C. la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, pe
inculpații C.R. și V.E. la câte 400 RON, fiecare, cheltuieli judiciare către
stat, iar pe inculpații B.V. și M.M. la câte 300 RON, fiecare, cheltuieli
judiciare cu același titlu.
A obligat pe
inculpatul H.C. la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare
către partea vătămată și civilă M.M., respingând în rest cheltuielile.
Pentru a pronunța
această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Inculpații H.C., M.M.
și B.V. erau, la data de 22 octombrie 2011, angajați în calitate de muncitori
ai SC C.C. SRL, așa cum rezultă din declarațiile acestora dar și a
înscrisurilor aflate la dosar. Suplimentar, potrivit actului adițional la
contractul individual de muncă, inculpatul H.C. avea și atribuții pe linia
pazei.
În data de 22
octombrie 2011, inculpații M.M. și B.V. au fost la serviciu în schimbul de
dimineață, ieșind la ora 17.00. De comun acord au decis să "ia"
furaje de la firma unde-și desfășurau activitatea pentru a le vinde ulterior
inculpatului V.E. (a se vedea declarațiile inculpaților M.M. și B.V.). În acest
scop, în jurul orei 22.00, s-au îndreptat, pe jos, către fermă. Între orele
22.00 - 23.00 au ajuns la ferma care este împrejmuită cu un gard de beton.
Într-un loc din gard lipseau două plăci de beton, loc prin care cei doi au
pătruns în incinta fermei. La o distanță de aproximativ 50 - 60 metri de gardul
prin care cei doi au pătruns în incinta fermei se află buncărul de furaje de
unde inculpații au luat 7 saci cu furaje. După ce au încărcat sacii, cei doi inculpați
au început să-i scoată din unitate. Inculpatul M.M. declară că, atunci când au
trecut sacii peste gard, l-a văzut și pe inculpatul V.E. iar în apropiere o
mașină. Inculpatul V.E. a rămas lângă mașină iar cei doi inculpați au
transportat sacii la mașină. Despre această mașină, inculpatul B.V. declară că
era un J., avea farurile stinse iar șoferul acesteia era inculpatul C.R.. Cei
doi inculpați, respectiv V.E. și C.R., au declarat, atât în faza de urmărire
penală cât și în fața instanței de judecată că nu au avut cunoștință despre
faptul că sacii de furaje pe care urmau să-i cumpere de la ceilalți doi
inculpați, erau furați. Cu toate acestea inculpatul C.R. recunoaște că accesul
cu mașina până la locul de unde urmau să ridice sacii s-a făcut prin câmp
("tarlaua cu iarbă") și cu farurile stinse ("farurile de la
mașină le-am stins atunci când am intrat pe tarlaua cu iarbă întrucât am auzit
pe cineva strigând să stingem farurile"). Același inculpat mai declară că
locul respectiv nu era iluminat și era întuneric. În aceste condiții, apărările
acestora cu privire la necunoașterea provenienței sacilor cu furaje nu se
susțin în mod pertinent, fiind evident că un asemenea mod de operare nu poate
fi justificat decât de un scop ilicit. Raționamentul este confirmat și de
împrejurarea descrisă de însuși inculpatul V.E. care declară că a fost sunat de
inculpatul B.V. să vină la ora 23.00 după furaje; s-a dus împreună cu
inculpatul C.R., au trecut prin fața fermei, respectiv porțile de la intrare,
iar după ce s-a terminat gardul firmei, la stânga, la aproximativ 70 - 80 metri
erau sacii grămadă. Mai arată inculpatul că în acel loc era întuneric. Or,
trecând peste ora mult prea târzie pentru a nu da naștere cel puțin la
suspiciuni, dacă acele furaje ar fi avut o proveniență licită, normal ar fi
fost ca inculpatul B.V. să le scoată pe poarta societății și nu peste gard,
printr-un loc neiluminat.
Inculpatul H.C., la
rândul său, declară că, în timp ce făcea rondul de noapte, în jurul orei 24.00,
i-a surprins pe inculpații M.M. și B.V. la un buncăr unde se aflau depozitate
furaje pentru animale, în timp ce introduceau în saci furaje. Nu i-a recunoscut
imediat ci doar după ce i-a lovit. Inculpatul mai declară că cei doi s-au
îndreptat amenințător înspre el și atunci a luat o țeavă metalică aflată în
apropiere cu care a început să-i lovească. Susținerea inculpatului cu referire
la amenințarea sa de către cei doi nu este susținută de probele existente la
dosarul cauzei în condițiile în care lovirea acestora a avut loc după gardul de
protecție ce delimitează halele în care se află efectivele de animale și
buncărele în care se află furajele (a se vedea procesul-verbal de cercetare la
fața locului și declarațiile inculpaților M.M. și B.V.). De asemenea, văzându-l
pe inculpatul H.C., inculpatul B.V. a luat-o la fugă strigând către ceilalți
inculpați să facă la fel (declarația inculpatului B.V. coroborată cu declarația
inculpatului V.E., a inculpatului C.R.). Este evident însă că, văzându-i pe
inculpații M.M. și B.V. în timp ce furau produse furajere din incinta unității
la care inculpatul H.C. era angajat, urmărindu-i până la gardul de protecție
unde erau așteptați de ceilalți doi inculpați (C.R. și V.E.), inculpatul H.C. a
intenționat să-i imobilizeze pe aceștia iar singura modalitate găsită la acea
oră înaintată (23.00 - 24.00), în condiții de întuneric și de un raport
inechitabil de forțe de 4 la 1, a fost lovirea acestora cu un obiect contondent
pe care nu-l avea asupra sa ci l-a găsit la fața locului. În aceste împrejurări
este evident că inculpatul nu a acționat cu intenția directă de a suprima viața
celor doi inculpați loviți ci doar de a-i imobiliza pentru a-i preda organelor
de poliție. Ceea ce a urmat, însă, s-a circumscris unei intenții indirecte din
partea inculpatului H.C. care putea duce la moartea celor doi inculpați.
Astfel, după ce inculpații M.M. și V.E. au căzut la pământ, inculpatul H.C. a
continuat să-i lovească cu țeava metalică peste corp, cauzându-le multiple
leziuni, unele în zone vitale, cum ar fi traumatisme cranio-cerebrale cu
hematom drept coagulat masiv în cazul lui V.E. sau hematom subdural stg. în
cazul lui M.M., hemotorax masiv cu colabare plămân drept, multiple fracturi
costale, contuzie hepatică, leziuni care au necesitat în cazul inculpatului -
parte vătămată V.E. un număr de 120 - 130 de zile de îngrijiri medicale iar în
cazul inculpatului-parte vătămată M.M. un număr de 75 - 80 de zile de îngrijiri
medicale, în ambele situații viața acestora fiind pusă în primejdie. Leziunile
suferite de cele două părți vătămate, obiectul folosit de inculpat, numărul
loviturilor aplicate și intensitatea acestora l-au putut determina pe
inculpatul H.C., chiar și în tensiunea determinată de starea de fapt concretă,
să prevadă posibilitatea producerii morții celor două părți vătămate chiar dacă
nu a urmărit acest rezultat. Că acesta nu a urmărit în mod direct să le omoare
pe cele două părți vătămate rezultă și din împrejurarea că inculpatul a fost
cel care a sesizat, prin serviciul unic de urgență 112, faptul că a surprins mai
multe persoane la furat și a reușit să rețină două persoane, așa cum rezultă
din procesul-verbal de cercetare la fața locului.
În cauză nu s-a putut
reține apărare formulată de inculpat cu privire la incidența disp. art. 73 lit.
a) C. pen., cu referire la depășirea limitelor stării de necesitate atâta timp
cât nu sunt îndeplinite condițiile stării de necesitate, așa cum sunt
reglementate de art. 45 alin. (2) C. pen. De altfel, în cauză nu au putut fi
decelate indicii nici în ceea ce privește incidența disp. art. 44 C. pen., cu
privire la legitima apărare, față de starea de fapt reținută.
Având în vedere
aceste considerente, Tribunalul a constatat că fapta săvârșită de inculpatul
H.C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav
în forma tentativei, prev. și ped. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174, 176
alin. (1) lit. b) C. pen., și pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani
închisoare.
La individualizarea
judiciară a pedepsei, s-au avut în vedere, în condițiile art. 72 alin. (1) C.
pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în care a
fost săvârșită fapta, respectiv descoperirea unui număr de 4 persoane care
veniseră la miezul nopții să sustragă produse furajere de la locul de muncă
unde inculpatul își desfășura activitatea și unde avea și atribuții de pază;
persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a avut o atitudine
procesuală de recunoaștere și regret, a fost cel care a alertat prin serviciul
unic de urgență organele de poliție, toate aceste elemente fiind circumscrise
împrejurărilor care atenuează răspunderea penală, prev. de art. 74 C. pen.;
pericolul social concret al faptei săvârșite prin care a fost pusă în pericol
viața, ca drept fundamental, a două persoane.
Reținând circumstanțele
atenuante în favoarea inculpatului și față de starea de fapt concretă, cu
referire la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, instanța nu a aplicat
inculpatului și pedeapsa complementară privativă de drepturi, făcând aplicarea
disp. art. 76 alin. (3) C. pen.
În baza art. 71 C.
pen. instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și b) C. pen., apreciind, în acord cu principiul
proporționalității garantat de art. 53 din Constituție, că exercitarea unei
funcții sau autorități publice este incompatibilă cu o condamnare penală.
Văzând atât persoana
inculpatului care a manifestat regret față de fapta săvârșită, a avut o
atitudine procesuală sinceră, dar și împrejurările săvârșirii faptei
(surprinderea în timpul nopții a unui nr. de 4 persoane care au venit să
sustragă de la locul de muncă al inculpatului produse furajere), s-a apreciat
că scopul pedepsei, așa cum este reglementat de art. 52 C. pen., poate fi atins
și fără executarea pedepsei aplicate în regim de detenție astfel că, în baza
art. 86
1
, 86
2
C. proc. pen., a dispus suspendarea sub
supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare
format din durata pedepsei aplicate la care adaugă un interval de timp de 2
ani.
Pe durata termenului
de încercare s-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de
supraveghere, prev. de art. 86 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen.:
- se va prezenta la
datele fixate la Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara,
- va anunța, în
prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,
- va comunica și va
justifica schimbarea locului de muncă,
- va comunica
informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
I-au fost puse în
vedere inculpatului disp. art. 86
4
C. proc. pen. rap. la art. 83 și
84 C. proc. pen., cu privire la împrejurările care atrag revocarea beneficiului
suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate.
În baza art. 71 alin.
(5) C. proc. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei
principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
S-a dispus prelevarea
de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice
în S.N.D.G.J., potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008.
Fapta săvârșită de
inculpații M.M. și B.V., așa cum a fost reținută, s-a apreciat că întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de
art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., și pentru care vor
fi condamnați la pedeapsa de 6 luni închisoare.
La individualizarea
judiciară a pedepsei, s-au avut în vedere, în condițiile art. 72 alin. (1) C.
pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în care a
fost săvârșită fapta, respectiv pe timp de noapte, împreună cu alte persoane;
persoana inculpaților care nu au antecedente penale, atitudine care se
circumscrie împrejurărilor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen.; au avut o
atitudine procesuală de recunoaștere și regret, invocând aplicarea procedurii
simplificate în faza de judecată, potrivit disp. art. 320
1
C. proc.
pen., au cauzat un prejudiciu redus de 740 RON, prejudiciu care a fost
recuperat, chiar dacă acest lucru s-a datorat intervenției inculpatului H.C.
În baza art. 71 C.
pen. instanța a interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și b) C. pen., apreciind, în acord cu principiul
proporționalității garantat de art. 53 din Constituție, că exercitarea unei
funcții sau autorități publice este incompatibilă cu o condamnare penală.
Văzând persoana
inculpaților care au manifestat regret față de fapta săvârșită, au avut o
atitudine procesuală sinceră, dar și valoarea prejudiciului cauzat și care a
fost recuperat, s-a apreciat că scopul pedepsei, așa cum este reglementat de
art. 52 C. pen., poate fi atins și fără executarea pedepsei aplicate în regim
de detenție astfel că, în baza art. 81, 82 C. proc. pen., a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare
format din durata pedepsei aplicate la care adaugă un interval de timp de 2
ani.
În baza art. 71 alin.
(5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
Le-au fost puse în
vedere inculpaților disp. art. 83 C. proc. pen., cu privire la împrejurările
care atrag revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei aplicate.
Fapta săvârșită de
inculpatul C.R., așa cum a fost reținută, s-a apreciat că întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma complicității, prev.
și ped. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. rap. la
art. 26 C. pen., și pentru care va fi condamnat la pedeapsa de 6 luni
închisoare.
Instanța nu a putut
să achieseze la apărarea formulată de inculpat în sensul că nu știa despre
săvârșirea vreunei fapte de natură penală atâta timp cât toate circumstanțele
faptei puteau, în mod rezonabil, să-i formeze această convingere în cazul în
care nu ar fi avut-o deja. Astfel, inculpatul a condus mașina pe un câmp, la o
oră târzie, într-un loc neiluminat public, stingând în același timp și farurile
de la mașină doar pentru că a auzit pe cineva strigând să le stingă.
La individualizarea
judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere, în condițiile art. 72 alin.
(1) C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în
care a fost săvârșită fapta, respectiv pe timp de noapte, împreună cu alte
persoane; persoana inculpatului care nu are antecedente penale și a avut o
conduită procesuală corectă, prezentându-se în fața organelor judiciare,
atitudine care se circumscrie împrejurărilor atenuante prev. de art. 74 lit. a)
și c) C. pen.; a cauzat un prejudiciu redus de 740 RON, prejudiciu care a fost
recuperat, chiar dacă acest lucru s-a datorat intervenției inculpatului H.C.
În baza art. 71 C.
pen. instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și b) C. pen., apreciind, în acord cu principiul
proporționalității garantat de art. 53 din Constituție, că exercitarea unei
funcții sau autorități publice este incompatibilă cu o condamnare penală.
Văzând persoana
inculpatului care nu are antecedente penale, dar și valoarea prejudiciului
cauzat și care a fost recuperat, s-a apreciat că scopul pedepsei, așa cum este
reglementat de art. 52 C. pen., poate fi atins și fără executarea pedepsei
aplicate în regim de detenție astfel că, în baza art. 81, 82 C. proc. pen., a
dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui
termen de încercare format din durata pedepsei aplicate la care adaugă un
interval de timp de 2 ani.
În baza art. 71 alin.
(5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
Au fost puse în
vedere inculpatului disp. art. 83 C. proc. pen., cu privire la împrejurările
care atrag revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei aplicate.
Fapta inculpatului
V.E., așa cum a fost reținută, s-a apreciat că întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma complicității, prev.
și ped. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. rap. la
art. 26 C. pen., și pentru care va fi condamnat la pedeapsa de 6 luni
închisoare.
Instanța nu a putut
să achieseze la apărarea formulată de inculpat pentru aceleași considerente
expuse în cazul inculpatului C.R.
La individualizarea
judiciară a pedepsei, s-au avut în vedere, în condițiile art. 72 alin. (1) C.
pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în care a
fost săvârșită fapta, respectiv pe timp de noapte, împreună cu alte persoane;
persoana inculpatului care a avut o conduită procesuală corectă, prezentându-se
în fața organelor judiciare, atitudine care se circumscrie împrejurărilor
atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen.; a cauzat un prejudiciu redus de 740
RON, prejudiciu care a fost recuperat, chiar dacă acest lucru s-a datorat
intervenției inculpatului H.C., starea de recidivă postexecutorie prev. de art.
37 lit. b) C. pen., având în vedere pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin
Sentința penală nr. 22/2006 a Judecătoriei Orăștie, din a cărei executare s-a
liberat condiționat la data de 08 decembrie 2009, cu un rest de 312 zile (a se
vedea fișa cazier).
În baza art. 71 C.
pen. instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și b) C. pen., apreciind, în acord cu principiul
proporționalității garantat de art. 53 din Constituție, că exercitarea unei
funcții sau autorități publice este incompatibilă cu o condamnare penală.
S-a constatat că
partea vătămată SC C.C. SRL nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind
recuperat.
Cu privire la
acțiunea civilă formulată de unitățile spitalicești, așa cum a fost formulată
și probată prin înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv: Spitalul
municipal Orăștie, Serviciul Județean de Ambulanță Hunedoara, Spitalul Județean
de Urgență Deva, și văzând și disp. art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006,
Tribunalul va obliga pe inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă
civilmente, SC C.C. SRL Alba Iulia, la plata sumei de 340 RON către Spitalul
Municipal Orăștie, a sumei de 1038,13 RON către Serviciul de Ambulanță Județean
Hunedoara și a sumei de 12.704,9 RON către Spitalul Județean de Urgență Deva.
Cu privire la
acțiunea civilă formulată de părțile vătămate M.M. și V.E., s-a constatat că,
prin fapta sa, inculpatul le-a cauzat acestora leziuni multiple și grave, așa
cum sunt descrise în actele medicale aflate la dosarul cauzei, iar pentru
recuperarea fizică a acestora au fost necesare multe zile de spitalizare,
respectiv 75 - 80 pentru M.M. și 120 - 130 pentru V.E., că leziunile fizice au
produs indubitabil și traume psihice atât prin gravitatea lor cât și prin
perioada mare necesară pentru recuperare, că inculpatul a săvârșit fapta în
calitate de prepus al SC C.C. SRL, astfel că în baza art. 14 și 346 C. proc.
pen., 998 - 999 și 1000 alin. (3) C. civ., a admis în parte pretențiile
formulate de cele două părți vătămate și civile și l-a obligat pe inculpat, în
solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 12000 RON cu titlu
de daune morale către partea civilă M.M. și 24000 RON cu titlu de daune morale
către partea civilă V.E., apreciind cuantumul acestora ca o justă despăgubire
pentru traumele suferite. De asemenea, Tribunalul a acordat părții vătămate și
civile V.E. și suma de 2000 RON cu titlu de daune materiale fiind evident că o
perioadă atât de mare de refacere fizică implică niște cheltuieli suplimentare,
iar suma de 2000 RON solicitată cu acest titlu este o sumă rezonabilă. Au fost
respinse în rest, pretențiile solicitate ca nejustificate. La stabilirea
cuantumului despăgubirilor s-au avut în vedere, pe lângă actele medicale
existente la dosarul cauzei, și declarațiile martorilor A.E. și M.A. Instanța
nu a avut în vedere apărarea formulată de partea vătămată M.M. cu referire la
faptul că, ulterior săvârșirii faptei asupra sa, nu a mai putut să lucreze în
continuare la aceeași societate în condițiile în care, deși a săvârșit o faptă
penală în dauna acestei societăți, nu aceasta i-a desfăcut contractul de muncă
ci a plecat el la cerere, așa cum rezultă din înscrisul aflat la dosarul
cauzei.
A constatat recuperat
prejudiciul cauzat părții vătămate SC C.C. SRL de inculpații M.M., B.V., C.R.
și V.E.
Văzând și disp. art.
189, 191 și 193 C. proc. pen., inculpații au fost obligați și la cheltuieli
judiciare atât către stat cât și către părțile vătămate (în cazul inculpatului
H.C.).
Împotriva hotărârii
pronunțate de prima instanță au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul
Hunedoara, partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia și inculpații
H.C., C.R. și V.E.
Apelurile au fost
declarate în termen.
Apelul parchetului și
al inculpatului V.E. au fost motivate în scris.
I. Parchetul a
criticat sentința penală atacată, în scris, sub aspectul laturii penale,
susținând că în mod greșit prima instanță:
1.1. nu s-a pronunțat
asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul H.C.;
1.2. nu l-a obligat
pe inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente la cheltuielile
judiciare avansate de stat, potrivit art. 191 alin. (3) C. proc. pen.;
1.3. a făcut o
greșită individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților H.C. și
V.E.:
a) solicitând
înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului H.C.,
majorarea pedepsei aplicate și executarea acesteia în regim de detenție,
b) precum și a
circumstanței atenuante reținute în favoarea inculpatului V.E. și, pe cale de
consecință, majorarea pedepsei aplicate.
În susținerea orală a
apelului parchetul a renunțat la critica de la punctul I 1.3. lit. b),
apreciind că nu se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante și majorarea
pedepsei aplicate inculpatului V.E.
II. Inculpatul H.C. a
criticat sentința penală atacată, susținând că:
2.1. Prima instanță
nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de
inculpat și a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciind că în
cauză sunt incidente dispozițiile art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen.
2.2. Prima instanță a
făcut o greșită soluționare a laturii civile, acordând daune exagerate raportat
la circumstanțele cauzei.
III. Inculpatul V.E.
a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale solicitând
instanței:
3.1. achitarea în
temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. deoarece prima instanță a comis
o gravă eroare de fapt care a avut drept consecință greșita condamnare a
inculpatului pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt calificat,
sub aspectul laturii subiective nefiind întrunit conținutul constitutiv al
acesteia, în condițiile în care nu a avut reprezentarea că furajele provin din
furt.
IV. Partea
responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia nu și-a motivat apelul.
V. Inculpatul C.R. nu
și-a motivat apelul, iar la termenul de judecată din 27 iunie 2013, prezent în
fața instanței de apel, a declarat că își retrage apelul.
Prin Decizia penală
nr. 124/A din 27 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția
penală și pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de Parchetul
de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul H.C. împotriva Sentinței penale
nr. 78/2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr. 6323/97/2012.
S-a desființat
sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, privind omisiunea
pronunțării asupra cererii de schimbare a încadrării juridice precum și greșita
obligare a inculpatului H.C. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat,
și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
S-a respins cererea
de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului
H.C. din tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20 C.
pen. raportat la art. 174, 176 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen. în două
infracțiuni de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. (2) C.
pen.
A fost obligat
inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba
Iulia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 500 RON.
S-au menținut
celelalte dispoziții din sentința penală atacată. S-a luat act de retragerea
apelului declarat de inculpatul C.R. S-au respins ca nefondate apelurile
declarate de inculpatul V.E. și partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba
Iulia.
A fost obligat
inculpatul C.R. să plătească statului suma de 700 RON cheltuieli judiciare
avansate de stat în apel, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul
pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile
Ministerului Justiției.
A fost obligat
inculpatul V.E. să plătească statului suma de 500 RON cheltuieli judiciare
avansate de stat în apel, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul
pentru apărătorul desemnat din oficiu, în cotă procentuală, va fi avansată din
fondurile Ministerului Justiției.
A fost obligată
partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia să plătească statului
suma de 300 RON cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Onorariul pentru
apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul H.C., în cotă procentuală, în
sumă de 100 RON a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Examinând hotărârea
atacată prin prisma cererilor și temeiurilor invocate de apelanți și sub toate
aspectele de fapt și de drept, potrivit caracterului devolutiv integral al
apelului, în temeiul art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța a apreciat ca
parțial fondate apelurile declarate de parchet și inculpatul H.C., iar
apelurile declarate de inculpatul V.E. și partea responsabilă civilmente ca
nefondate, din următoarele considerente:
I.
1.1. Critica
parchetului privind omisiunea pronunțării primei instanțe asupra cererii de
schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul H.C. este întemeiată,
în condițiile în care prima instanță a pus în discuția părților la termenul de
judecată din 14 februarie 2013 schimbarea încadrării juridice a faptelor
reținute în sarcina inculpatului H.C. din tentativă la infracțiunea de omor
deosebit de grav, prev. și ped. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 176
lit. b) și alin. (2) C. pen. în două infracțiuni de vătămare corporală gravă
prev. de art. 182 alin. (2) C. pen., dar nu s-a pronunțat asupra acesteia deși
a constatat încheiată cercetarea judecătorească, menționând că asupra cererii
de schimbare a încadrării juridice se va pronunța odată cu fondul cauzei.
Instanța de apel,
examinând această cerere, a apreciat că inculpatul a acceptat suprimarea vieții
victimelor, aspect evidențiat de leziunile și zonele vitale supuse agresiunii
și de împrejurarea că acesta a continuat să lovească victimele cu o țeava
metalică după ce erau căzute la pământ, cauzându-le leziuni pentru a căror
vindecare au fost necesare 120 - 130 zile îngrijiri medicale pentru victima
V.E. și 75 - 80 zile pentru victima M.M., fiindu-le pusă în primejdie viața
acestora și, pe cale de consecință, va respinge cererea de schimbare a
încadrării juridice formulată de inculpat.
1.2. În mod greșit
prima instanță nu l-a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă
civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 500
RON, potrivit art. 191 alin. (3) C. proc. pen.
1.3. a) Critica
formulată de parchet privind înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în
favoarea inculpatului H.C. sunt neîntemeiate deoarece inculpatul avea atribuții
de pază, raportul de forțe dintre inculpat și persoanele care au participat la
furtul calificat era disproporționat iar inculpatul după săvârșirea faptelor a
apelat Serviciul Unic de Urgență 112.
Raportat la
împrejurarea că prima instanță în mod justificat a reținut în favoarea
inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), b) și
c) C. pen., la circumstanțele reale și personale ale cauzei, instanța de apel a
apreciat că pedeapsa este bine proporționalizată și nu se impune excluderea
temporară a inculpatului din comunitate, suspendarea sub supraveghere fiind
suficientă pentru educarea inculpatului.
1.3. b) circumstanța
atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în favoarea inculpatului
V.E. este de natură a asigura o bună proporționalizare a pedepsei, ținând seama
de împrejurarea că inculpatul a fost victima tentativei de omor, iar
prejudiciul a fost recuperat.
La aprecierea acestei
critici ca neîntemeiate instanța a avut în vedere și poziția procesuală a
parchetului, care nu a susținut această critică.
II.
2.1.Critica
inculpatului H.C. este întemeiată numai în ceea ce privește omisiunea instanței
de a se pronunța asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, în limitele
expuse la punctul 1.1.1 de mai sus.
În cauză nu există o
nulitate absolută prev. de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., iar anularea
hotărârii nu este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a
cauzei, instanța de apel remediind omisiunea primei instanțe în urma examinări
cererii de schimbare a încadrării juridice.
2.2. Critica privind
greșita soluționare a laturii civile este neîntemeiată deoarece daunele
materiale în sumă de 2.000 RON acordate părții civile V.E. sunt rezonabile și
justificate de cheltuielile suplimentare pentru refacerea fizică, daunele
morale în sumă de 12.000 RON pentru partea civilă M.M. și 24.000 RON pentru
partea civilă V.E. sunt de natură a asigura o satisfacție echitabilă pentru
suferința cauzată în urma săvârșirii faptei delictuale de către inculpatul H.C.
În condițiile în care
inculpatul trebuia obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la
plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, critica formulată de parchet
este în favoarea inculpatului și profită și acestuia.
III.
3.1. Critica
formulată de inculpatul V.E. este neîntemeiată deoarece între ceea ce spune
hotărârea prin conținutul ei și piesele aflate la dosarul cauzei nu există o
contradicție evidentă, de necontroversat, de natură a justifica existența unei
grave erori de fapt care a avut drept consecință greșita condamnare a
inculpatului.
În condițiile în care
inculpatul V.E. a declarat că a fost sunat de inculpatul B.V. să vină la orele
23,00 după furaje, iar inculpatul s-a deplasat împreună cu inculpatul C.R. cu
autoturismul cu farurile stinse, în apropierea gardului care delimita incinta
societății și inculpații M.M. și B.V. au recunoscut săvârșirea faptei potrivit
art. 320
1
C. proc. pen., rezultă că inculpatul V.E. a cooperat cu
cei doi inculpați la luarea rezoluției infracționale și i-a sprijinit prin
deplasarea cu autoturismul în apropierea incintei societății de la care au fost
sustrase furajele.
Din circumstanțele
descrise mai sus, care se coroborează și cu recunoașterile inculpaților M.M. și
B.V., rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a cunoscut că furajele
provin dintr-o acțiune ilicită.
În cauză este
întrunit conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la furt calificat
prev. și ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1)
lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., art.
74 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.
IV. În lipsa
criticilor formulate de SC C.C. SRL Alba Iulia, instanța constată că nu sunt
motive pe care să le examineze din oficiu, care să evidențieze greșita
soluționare a laturii civile.
Pentru considerentele
de la punctul 1.2. instanța a obligat partea responsabilă civilmente SC C.C.
SRL Alba Iulia în solidar cu inculpatul la plata cheltuielilor judiciare
avansate de stat la judecata în fond.
V. În temeiul art.
369 alin. (1) C. proc. pen. instanța a lua act de manifestarea de voință a
inculpatului C.R. constatând că acesta și-a retras apelul.
Având în vedere
considerentele de mai sus, în temeiul art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. b) C.
proc. pen. instanța a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă
Tribunalul Hunedoara și inculpatul H.C. împotriva Sentinței penale nr. 78/2013 pronunțată
de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr. 6323/97/2012, a desființat sentința penală
atacată, sub aspectul laturii penale, privind omisiunea pronunțării asupra
cererii de schimbare a încadrării juridice precum și greșita obligare a
inculpatului H.C. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, și
procedând la o nouă judecată în aceste limite:
A respins cererea de
schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului H.C.
din tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen.
raportat la art. 174, 176 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen. în două
infracțiuni de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. (2) C.
pen.
A obligat pe
inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba
Iulia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 500 RON.
A menținut celelalte
dispoziții din sentința penală atacată.
În temeiul art. 369
alin. (1) C. proc. pen. a luat act de retragerea apelului declarat de
inculpatul C.R.
În temeiul art. 379
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile
declarate de inculpatul V.E. și partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba
Iulia.
În temeiul art. 192
alin. (2) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au fost
suportate de inculpații V.E., C.R. și partea responsabilă civilmente SC C.C.
SRL Alba Iulia.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul V.E., fără să dezvolte în
scris motivele ce au stat la baza exercitării căii de atac.
Oral, apărătorul
desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat a criticat hotărârea atacată, cu
privire la greșita condamnare a inculpatului, susținând că faptei îi lipsește
unul din elementele constituite, respectiv intenția. A invocat cazul de casare
prev. de art. 385
9
pct. 12 C. proc. pen.
Potrivit art. 385
10
C. proc. pen., calea de atac a recursului trebuie motivată, iar motivele care
au condus la promovarea acesteia este obligatoriu să fie depuse la instanța de
control judiciar cu cel puțin 5 zile înainte de primul termen de judecată, în
caz contrar punându-se în discuție doar cazurile de casare care, conform art.
385
9
alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.
În speță, dat fiind
că recursul nu au fost motivat în scris prin cererea de promovare a căii de
atac și nici printr-un memoriu separat depus cu cel puțin 5 zile înainte de
primul termen de judecată din 30 ianuarie 2014, iar cazul de casare prev. de
art. 385
9
pct. 12 C. proc. pen. nu se ia în considerare din oficiu,
astfel cum rezultă din prevederile art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta
Curte, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge
ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul V.E. împotriva Deciziei penale nr.
124/A din 27 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală,
și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 30 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - GV