ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1618/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 105 din 17 martie 2011 a Tribunalului Dâmbovița au fost respinse cererile inculpaților privitoare la aplicarea în cauză a prevederilor art. 320 1 C. proc. pen. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.Z., la 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) - 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 2 ani și care se va executa după executarea pedepsei principale. În baza art. 26 rap. la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 alin. (1) lit. e) C. pen., art. 41 alin. (2) - 42 C. pen. și art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 2 luni închisoare. Au fost contopite pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente și în baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., 35 alin. (1) C. pen., și aplicată inculpatului B.V.Z., pedeapsa închisorii cea mai grea, anume 3 ani închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

pe o durată de 2 ani. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicată, sub supraveghere, pe o perioadă de 6 ani care reprezintă termenul de încercare stabilit în conformitate cu prevederile art. 86 2 C. pen. și care se compune din durata pedepsei aplicată la care se adaugă termenul de 3 ani stabilit de instanță. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, impune inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, din 6 în 6 luni, în prima zi lucrătoare din prima săptămână la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași; să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Obligațiile prevăzute se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași. S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 4 C. pen. privitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul în care în cadrul termenului de încercare va comite o nouă infracțiune sau nu își va îndeplini, cu rea credință, obligațiile impuse. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicată perioada reținerii de 24 de ore începând cu 18 iulie 2008 luată față de inculpat prin ordonanța din 18 iulie 2008 dată în Dosarul nr. 20/D/P/2008. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost aplicate inculpatului pedepsele accesorii prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

dispune suspendarea executării acestor pedepse pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. la art. 323 C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și c) - 76 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.A.Io., la 2 ani închisoare. În baza art. 26 rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) - 42 C. pen., art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) - 76 alin. (1) lit. e) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 luni închisoare. În baza art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) - 42 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) - 76 alin. (1) lit. e) C. pen., art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpat la 2 luni închisoare.

În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) - 42 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) - 76 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpat la 2 (doi) ani și 6 luni închisoare. Au fost contopite pedepsele stabilite și în baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, anume de 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicată, sub supraveghere, pe o perioadă de 4 ani și 6 luni care reprezintă termenul de încercare stabilit în conformitate cu prevederile art. 86 2 C. pen. și care se compune din durata pedepsei aplicată la care se adaugă termenul de 2 ani stabilit de instanță.

În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a impus inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, din 6 în 6 luni, în prima zi lucrătoare din prima săptămână la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița; să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Obligațiile se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița. S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 4 C. pen.

privitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul în care în cadrul termenului de încercare va comite o nouă infracțiune sau nu își va îndeplini, cu rea credință, obligațiile impuse. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 140 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, luată față de inculpat prin ordonanța din 18 iulie 2008 dată în Dosarul nr. 20/D/P/2008. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost aplicate inculpatului pedepsele accesorii prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

A fost obligat inculpatul M.A.Io., în solidar cu inculpatul S.V.F. și cu inculpatul B.V.Z., la plata sumei de 8.253,30 euro, reprezentând credit nerambursat la data de 22 octombrie 2008 din care se vor scădea plățile efectuate până la data pronunțării prezentei sentințe - împrumut contractat de către inculpatul M.A.Io. în baza contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. C1 încheiat de Banca B. SA. În baza art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 346 alin. (1) C. proc. pen. și art. 998 - 999 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă SC Ba. SA, și în consecință l-a obligat pe inculpatul M.A.Io., în solidar cu inculpații S.V.F. și cu B.V.Z. la plata sumei de 8.623,89 euro la care se vor adăuga dobânzile până la data plății întregului credit, din care se vor scădea plățile efectuate până la data pronunțării prezentei sentințe - împrumut acordat inculpatului M.A.Io.

în baza contractului de credit de consum din 19 decembrie 2007 încheiat de SC Ba. SA - Sucursala Argeș. În baza art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 346 alin. (1) C. proc. pen. și art. 998 - 999 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă SC Ba. SA și în consecință obligă pe inculpatul M.A.Io., în solidar cu inculpații S.V.F. și cu B.V.Z., la plata sumei de 8.623,89 euro la care se vor adăuga dobânzile până la data plății întregului credit, din care se vor scădea plățile efectuate până la data pronunțării prezentei sentințe - împrumut acordat inculpatului M.A.Io. în baza contractului de credit de consum din 19 decembrie 2007 încheiat de SC Ba. SA - Sucursala Argeș.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dâmbovița, dat în Dosarul nr. 20/D/P/2008 la data de 12 august 2008 și înregistrat la această instanță sub nr. 4921/120/2008, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B.V.Z., S.V.F., M.A.Io., C.M., M.P.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 (cazul inculpaților B.V.Z., S.V.F. și M.A.Io.), art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (cazul inculpatului B.V.Z.), art. 26 rap. la art. 290 C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. (cazul inculpaților B.V.Z., M.A.Io., C.M.), art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. (cazul inculpaților S.V.F., M.A.Io., C.M., M.P.M. și C.V.), art. 26 rap. la art. 290 C. pen. (cazul inculpaților S.V.F., M.P.M. și C.V.), art. 291 C. pen. (S.V.F., M.A.Io., C.M. și C.V.), art. 25 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (cazul inculpatului S.V.F.), art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (cazul inculpatului M.A.Io.). Astfel, în privința inculpatului B.V.Z. s-a reținut că în perioada noiembrie 2007 - februarie 2008 a ajutat mai multe persoane să obțină credite în baza unor documente falsificate de alte persoane cu sprijinul acestuia.

Cu privire la inculpatul S.V.F. s-a reținut că în luna noiembrie 2007 a înmânat o copie de pe buletinul său de identitate inculpatului B.V.Z. pentru a fi falsificate înscrisuri pe care ulterior le-a depus la Banca B. - Lehliu Gară de unde a obținut un credit în sumă de 28.500 RON, determinând mai multe persoane să contracteze credite bancare în baza unor adeverințe falsificate, ajutând la falsificarea documentelor depuse la bănci în scopul obținerii creditelor. Referitor la inculpatul M.A.Io. s-a reținut că în cursul lunii decembrie 2007 a contractat 2 credite bancare de la Banca Ba. și Banca B. Pucioasa, în baza unor adeverințe de salariat falsificate de către alte persoane cărora le-a furnizat o copie de pe cartea sa de identitate, ajutând în perioada ianuarie - februarie 2008 mai multe persoane să obțină credite în baza unor acte falsificate, transmițând prin fax copii de pe cărțile de identitate ale acestora.

Cu privire la inculpatul C.M. s-a reținut că acesta a obținut 2 credite în valoare de 7.000 euro, respectiv 20.000 RON de la Banca B. și Banca Br. Pucioasa în baza unor înscrisuri falsificate de către alte persoane cărora le-a înmânat o copie de pe cartea sa de identitate, folosind aceste înscrisuri pentru obținerea creditelor. În privința inculpatului C.V. s-a reținut că la data de 31 ianuarie 2008 a depus la Banca B. Pucioasa înscrisuri falsificate obținând un credit în sumă de 6.000 euro, înscrisuri care au fost falsificate urmare transmiterii unei copii de pe actul său de identitate. În ceea ce-l privește pe inculpatul M.P.M. s-a reținut că la data de 01 februarie 2008 a depus la Banca B. Pucioasa documente falsificate obținând un credit în valoare de 6.000 euro, transmițând în vederea falsificării documentelor o copie de pe cartea sa de identitate altor persoane.

Prin același act de sesizare s-a mai reținut că prejudiciul cauzat prin săvârșirea faptelor este de 201.953 RON. Referitor la situația de fapt s-a reținut că inculpatul S.V.F. domiciliază în Lehliu Gară, sat R. și este vecin cu inculpatul B.V.Z. În cursul lunilor octombrie-noiembrie 2007, B.V.Z. i-a propus vecinului său S.V.F. ca, acesta din urmă să obțină un împrumut de la o unitate bancară în baza unor acte falsificate pe care să i le furnizeze de la o unitate bancară în baza unor acte falsificate, cu condiția ca după obținerea împrumutului să-i dea jumătate din suma împrumutată. Întrucât inculpatul S.V.F. nu avea serviciu, a acceptat propunerea inculpatului B.V.Z. și, la cererea acestuia, i-a înmânat o copie de pe cartea sa de identitate în scopul falsificării înscrisurilor necesare la bancă.

Ulterior acesta i-a înmânat o adeverință de salariat în care era consemnat în mod mincinos că S.V.F. era angajat la la SC S. cu sediul în București și are un salariu de 1 244 RON. Inculpatul S.V.F. a folosit înscrisurile în cauză la Banca B. Lehliu Gară de unde a obținut un împrumut în valoare de 28.500 RON și, conform înțelegeri, i-a dat 1.400 RON lui B.V.Z. Ulterior, între cei doi inculpați a intervenit o înțelegere în baza căreia inculpatul S.V.F. urma să-i facă rost de „clienți" lui B.V.Z. dispuși să obțină împrumuturi în aceleași condiții, iar S.V.F. urma să primească 200 euro pentru fiecare persoană. Inculpatul S.V.F. s-a hotărât să caute astfel de persoane pe raza orașului Pucioasa, unde avea rude și, mai mult decât atât, absolvise cursurile școlii profesionale.

Astfel, în luna decembrie 2007, l-a contactat pe inculpatul M.A.Io., cu fratele căruia fusese coleg la școala profesională în București. M.Ad.I. s-a întâlnit în București, în zona Gării de Nord, cu inculpații S.V.F. și B.V.Z. Cei doi i-au explicat că îl pot ajuta în obținerea unui împrumut bancar, în sensul că-i vor furniza documente falsificate din care să rezulte că este salariat, înscrisuri pe care inculpatul M.A.Io. să le depună la bancă unde să solicite obținerea unui credit, după care să-i dea jumătate din banii obținuți inculpatului B.V.Z. După un timp, fiind contactat de inculpatul S.V.F., M.Ad.I. i-a trimis acestuia o copie xerox după cartea sa de identitate în vederea falsificării înscrisurilor necesare la bancă.

La cererea inculpatului S.V.F., inculpatul M.A.Io. s-a deplasat la București, la aproximativ 2 zile după ce a trimis prin fax copia de pe cartea sa de identitate. Inculpatul B.V.Z. i-a înmânat două seturi de înscrisuri falsificate din care rezulta că inculpatul M.A.Io. este salariat, deși acest lucru nu era adevărat. Cu ajutorul unui autoturism marca P. de culoare gri, M.Ad.I., cei doi inculpați și alte două persoane pe care nu le cunoștea, s-au deplasat în Pitești. Într-un restaurant s-au întâlnit cu un funcționar de la Banca Ba, ce a fost contactat în prealabil telefonic de B.V.Z., iar M.A.Io., i-a înmânat acestuia înscrisurile falsificate în vederea obținerii creditului în valoare de 7.800 euro.

În cursul aceleiași zile, s-au deplasat în Pucioasa unde M.Ad.I. a introdus un al doilea set de înscrisuri falsifícate la Banca B. Pucioasa, unde a solicitat un împrumut de 8.000 euro. După câteva zile, M.Ad.I. a fost contactat telefonic de funcționarii Banca Ba. și Banca B. și i s-a comunicat că s-au aprobat creditele. Inculpatul a sunat, la rândul său, pe S.V.F., acesta a venit în Pucioasa cu B.V.Z., au mers împreună la Pitești, M.Ad.I. a ridicat suma împrumutată (7.800 euro), i-a dat jumătate lui B.V.Z., după care au mers în Pucioasa unde M.Ad.I. a intrat, de asemenea, în posesia sumei împrumutate (8.000 euro), din care i-a dat jumătate lui B.V.Z. Inculpatul S.V.F., conform înțelegerii pe care a avut-o cu B.V.Z.

i-a solicitat lui M.Ad.I. să obțină împrumuturi în aceleași condiții, iar acesta, cu ajutorul unui prieten C.R.C. a mai „racolat” și alte persoane dispuse să obțină împrumuturi bancare. Modul de acțiune era același: persoanele în cauză dădeau copii de pe actele lor de identitate inculpatului M.Ad.I. și învinuitului C.R.C., iar aceștia le trimiteau prin fax inculpatului S.V.F. care, la rândul le înainta către B.V.Z., acesta obținând adeverința de salariat falsificată în care era menționat în mod mincinos că persoanele trecute în aceste înscrisuri erau salariate la diverse societăți comerciale. Înscrisurile falsificate erau aduse în Pucioasa de S.V.F. care, la rândul său, le înmâna celor ce doreau să obțină credite.

Au obținut astfel credite în baza unor înscrisuri falsificate învinuiții: C.M. (7.000 euro - banca B. Pucioasa; 20.000 RON banca Br. Pucioasa); M.P.M. (6.000 euro - banca B. Pucioasa); C.V. (6.000 euro - banca B. Pucioasa; C.R.C. (7.000 euro – banca B. Pucioasa). În toate cazurile, jumătate din fiecare sumă obținută cu titlu de împrumut ajungea la inculpatul B.V.Z., prin intermediul inculpatului S.V.F., acesta primind un comision total de 600 euro. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații B.V.Z. și M Ad.I. Inculpatul B.V.Z. a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., motivând că implicarea sa în activitatea infracțională nu e dovedită, iar inculpatul M.Ad.I. a solicitat reindividualizarea pedepsei.

Instanța de apel a respins solicitările inculpaților, reținând că susținerea inculpatului B.V.Z. în sensul că nu a participat la săvârșirea faptei este contrazisă de probele administrate în cauză. În ceea ce privește individualizarea pedepselor, s-a reținut că prima instanță a manifestat suficientă clemență aplicând art. 74 C. pen. și stabilind pedepse sub minimul prevăzut de lege, a căror executare a fost suspendată sub supraveghere. În consecință, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 176 din 11 noiembrie 2011 a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B.V.Z. și M.Ad.I. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.V.Z.

care, reiterând criticile formulate în apel, a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc. pen., solicitând în principal, achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. și în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte analizând decizia penală recurată, atât din perspectiva criticilor formulate de recurentul inculpat, cât și conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. apreciază că aceasta este legală și temeinică. Primul motiv de casare susținut de inculpat nu poate fi reținut, din probele dosarului rezultând fără dubiu implicarea inculpatului B.V.Z. în activitatea infracțională. Inculpații C.M., M.P.M., C.V., M.Ad.I. și S.V.F.

și-au recunoscut faptele, singurul care a negat comiterea acestora fiind inculpatul B.V.Z., însă apărările acestuia făcute în cursul urmăririi penale, în sensul că nu a fost implicat în desfășurarea unor astfel de activități infracționale, sunt contrazise de restul probatoriilor administrate și care confirmă fără nici un dubiu vinovăția acestui inculpat, mai exact implicarea sa în grupul din care mai făceau parte S.V.F., dar și P.I.G., G.P.A., C.A., M.Ad.I., precum și activitățile infracționale desfășurate (propunerile adresate inculpaților S.V.F. și M.Ad.I. de obținere de credite în baza unor documente false, sens în care îi erau înaintate copii de pe cărțile de identitate, credite obținute, dar și de a racola persoane dispuse să obțină credite într-o astfel de modalitate).

Aceste activități desfășurate de către inculpatul B.V.Z. sunt dovedite prin declarațiile celorlalți coinculpați (în cazul inculpatului S.V.F. urmează a se avea în vedere prima declarație dată în faza urmăririi penale, declarațiile date ulterior, și prin care a încercat să îl excludă pe inculpatul B.V.Z. din acest grup necoroborându-se cu nicio altă probă), procesele-verbale de recunoaștere după planșe foto, procesul-verbal de depistare din 22 februarie 2008, declarația martorului C.A. (unul dintre șoferii grupului). Nici motivul de recurs invocat în subsidiar vizând individualizarea pedepsei nu este fondat. Inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare în condițiile reținerii în favoarea sa a circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., cu efectul coborârii sub minimul prevăzut de textul incriminator al pedepsei stabilite pentru fiecare infracțiune săvârșită.

De asemenea, s-a apreciat că pedeapsa nu este necesar a fi executată în regim de detenție, fiind dispusă suspendarea executării acesteia sub supraveghere. Așa cum corect a reținut și instanța de apel, instanța de fond a manifestat suficientă clemență în procesul de individualizare a pedepselor, astfel că o nouă redozare nu se justifică. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul B.V.Z. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.V.Z. împotriva deciziei penale nr. 176 din 11 noiembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 mai 2012.