ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6571/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 3957 din 3 iunie 2011,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul R.G.D., în

contradictoriu cu pârâta C.N.P.P., prin care solicita obligarea acesteia la

emiterea unui act care să ateste că raportul său de serviciu a fost modificat

unilateral, cu consecința diminuării drepturilor salariale cu 25% pe luna iulie

2010 și la restituirea diferenței de salariu reținută, aferentă lunii iulie

2007.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul.

La termenul din 12 iunie 2012, pentru

lipsa nejustificată a părților, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în

temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Cauza a fost repusă

pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., o

rice

cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice

altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva

incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Cum, în

cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda

perimarea, potrivit prevederilor art. 249-251 C. proc. civ.

, urmează a se face

aplicarea

dispozițiilor art. 252 alin. (1) din

același cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de reclamantul R.G.D. împotriva sentinței civile nr. 3957 din

3 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2013.