ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6571/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 3957 din 3 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul R.G.D., în contradictoriu cu pârâta C.N.P.P., prin care solicita obligarea acesteia la emiterea unui act care să ateste că raportul său de serviciu a fost modificat unilateral, cu consecința diminuării drepturilor salariale cu 25% pe luna iulie 2010 și la restituirea diferenței de salariu reținută, aferentă lunii iulie 2007. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul. La termenul din 12 iunie 2012, pentru lipsa nejustificată a părților, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. Cauza a fost repusă pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an. Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., o rice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Cum, în cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 249-251 C. proc. civ. , urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamantul R.G.D. împotriva sentinței civile nr. 3957 din 3 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2013.