ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 156/2015

Asupra

contestației de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 898/A

din 20 noiembrie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia,

secția penală și pentru cauze cu minori,

a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul

P.S., având ca obiect decizia penală nr. 676/A/2014 pronunțată de Curtea de Apel

Alba Iulia în data de 25 septembrie 2014, în Dosarul nr. 66/57/2013.

Totodată,

a fost respinsă cererea de suspendare a executării sentinței penale nr. 50 din 06

aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 4219/85/2008, definitivă

prin decizia penală nr. 5/A din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel

Alba Iulia.

În baza

art.275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuentul la plata sumei de

100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în prezenta procedură.

Pentru a

dispune astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 13 noiembrie 2014, pe

rolul său a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de condamnatul P.S.,

având ca obiect Decizia penală nr. 676/A/2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba

Iulia, în data de 25 septembrie 2014, în Dosarul nr. 66/57/2013.

În cuprinsul

cererii de revizuire, condamnatul a arătat că decizia contestată este nelegală

și netemeinică, constituind o gravă eroare judiciară, invocând cazul de

revizuire prevăzut de dispozițiile art. 453 lit. a) C. proc. pen.

Revizuentul

a arătat că în contestația în anulare a invocat faptul că decizia penală nr. 5

din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia este nelegală și

netemeinică, indicând punctual motivele, pe care instanța care a soluționat

contestația în anulare nu le-a analizat. A menționat că, în apel, s-au schimbat

încadrările juridice ale faptelor, fără să-i fie aduse la cunoștință noile

dispoziții și fără să fie audiat. De asemenea, a învederat că noua acuzație

care i s-a adus, de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la

art. 290 din Codul penal anterior, a rămas nesoluționată.

Revizuentul

a menționat că instanța care a pronunțat decizia a reținut în cuprinsul

considerentelor aspectul invocat referitor la neaudierea inculpaților, dar nu

s-a pronunțat pe acest aspect și nici asupra faptului că nu au fost audiați

martorii acuzării care au dat declarații în faza de urmărire penală. Un alt

aspect invocat a fost cel referitor la faptul că a susținut în contestația în

anulare că instanța ar fi trebuit să schimbe încadrarea juridică a

infracțiunilor potrivit noului Cod penal și să dispună încetarea procesului

penal.

Revizuentul

a relevat și faptul că instanța care a pronunțat decizia nr. 676/A/2014 nu a

analizat un alt aspect invocat în contestația în anulare, referitor la faptul

că, la câteva termene de judecată stabilite pentru soluționarea apelului, atât

el, cât și alți inculpați, nu au fost asistați de apărători aleși sau din

oficiu.

S-a

invocat de către revizuent și faptul că, în mod nelegal, instanța care a

pronunțat decizia nr. 676/A/2014 a stabilit că decizia este definitivă,

fiindu-i încălcat dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală,

prevăzut în Protocolul 7 art. 2 CEDO.

Pentru

aceste motive, revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire și, în

baza art. 460 Cod procedură penală, să se dispună suspendarea executării

mandatului de executare din 3 februarie 2014, în executarea căruia se află.

Analizând

admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de condamnatul P.S.

având ca obiect Decizia penală nr. 676/A/2014, pronunțată de Curtea de Apel

Alba Iulia în data de 25 septembrie 2014, în Dosarul nr. 66/57/2013, instanța

de fond a reținut următoarele:

Condamnatul

P.S. se află în executarea pedepsei de 6 ani închisoare, aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor

prevăzută de art. 246 din Codul penal anterior comb. cu art. 248

1

din același cod, cu aplicarea art. 146 din Codul penal anterior, art. 258 și

art. 41 alin (2) din același cod, prin schimbarea încadrării juridice din

art.26 rap. la art. 246 din Codul penal anterior comb. cu art.248

1

din același cod, cu aplicarea art. 146, art. 258 și art. 41 alin.2 din Codul

penal anterior și cu reținerea art. 74 lit. a), 76 lit. b) și art. 76 alin. (2)

din Codul penal anterior, prin sentința penală nr. 50 din 6 aprilie 2012

pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 4219/85/2008, astfel cum a fost

modificată prin Decizia penală nr. 5/A din 29 ianuarie 2014 pronunțată de

Curtea de Apel Alba Iulia.

Împotriva deciziei

nr. 5/A din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia,

condamnatul P.S. a formulat contestație în anulare, soluționată prin decizia

penală nr. 676/A/2014, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în data de 25

septembrie 2014, în Dosarul nr. 66/57/2013. Prin această decizie a fost

respinsă, ca nefondată, contestația în anulare.

În data

de 13 noiembrie 2014, pe rolul Curții de Apel Alba Iulia a fost înregistrată

cererea de revizuire având ca obiect Decizia penală nr. 676/A/2014, pronunțată

de aceeași instanță în data de 25 septembrie 2014, în Dosarul nr. 66/57/2013.

Faptul că revizuentul a înțeles să formuleze cerere de revizuire având ca

obiect această decizie penală a rezultat fără echivoc atât din cele consemnate

în partea introductivă a cererii, cât și din conținutul motivelor invocate,

care reprezintă critici la adresa modului în care a fost soluționată

contestația în anulare. Din aceste motive, nu s-a dat curs solicitării

reprezentantului D.N.A. de a se aprecia că cererea de revizuire vizează în

realitate hotărârea prin care s-a dispus condamnarea revizuentului, cu

mențiunea că acesta are posibilitatea oricând să formuleze o nouă cerere de

revizuire, având ca obiect sentința penală nr. 50 din 6 aprilie 2012 pronunțată

de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 4219/85/2008, definitivă prin Decizia penală

nr. 5/A din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia.

S-a

reținut că procedura de soluționare a cererii de revizuire presupune, în

prealabil, potrivit dispozițiilor art. 456 C. proc. pen., analizarea

admisibilității în principiu a acesteia, în cadrul analizei instanța trebuind

să verifice în primul rând dacă hotărârea care face obiectul cererii de

revizuire este o hotărâre definitivă prin care s-a soluționat fondul cauzei,

după care urmează a fi analizate condițiile prevăzute de art.459 alin. (3) C.

proc. pen.

S-a mai

reținut că dispozițiile art.452 alin. (1) C. proc. pen. prevăd că pot fi supuse

revizuirii hotărârile definitive, atât cu privire la latura civilă, cât și cu

privire la latura penală a cauzei, din formularea textului legal rezultând

faptul că sunt supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive prin care

se soluționează conflictul de drept penal substanțial sau latura civilă

provenită din infracțiune. Referitor la latura penală, a fost avut în vedere că

sunt hotărâri prin care se soluționează conflictul de drept penal substanțial

cele prin care instanța de judecată pronunță o soluție de condamnare, achitare

sau încetare a procesului penal. S-a reținut că practica judiciară a fost

constantă în acest sens, cu mențiunea că textul art. 393 alin. (1) din Codul de

procedură penală anterior avea o formulare similară, inclusiv Înalta Curte de

Casație și Justiție pronunțându-se în acest sens în decizia penală nr. 42/2005,

statuând că pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile definitive prin care

s-a soluționat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea

procesului penal, iar cererea de revizuire îndreptată împotriva altei hotărâri

definitive este inadmisibilă.

Instanța

de fond a constatat că, în cauza de fată, revizuentul a formulat cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri definitive, dar prin această hotărâre nu a

fost soluționat conflictul de drept penal substanțial, ci a fost respinsă, ca

nefondată, contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 5/A din 29

ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, o astfel de hotărâre

neputând forma obiectul unei cereri de revizuire.

Pentru

aceste motive, în baza art. 459 alin. (5) C. proc. pen., cu referire la art.452

alin. (1) din același cod, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire formulată de revizuentul P.S., având ca obiect decizia penală nr. 676/A/2014

pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în data de 25 septembrie 2014, în Dosarul

nr. 66/57/2013.

Având în

vedere motivul pentru care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire, respectiv că hotărârea contestată nu poate fi supusă revizuirii, s-a

reținut că nu se impune analizarea celorlalte condiții de admisibilitate

prevăzute de art. 459 alin. (3) C. proc. pen. și nici dacă aspectele invocate

de către revizuent pot fi încadrate în cazul de revizuire prevăzut de art. 453

lit. a) C. proc. pen.

Față de

soluția pronunțată în privința cererii de revizuire, a fost respinsă și cererea

de suspendare a executării sentinței penale nr. 50 din 6 aprilie 2012

pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 4219/85/2008, definitivă prin

decizia penală nr. 5/A din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba

Iulia.

Împotriva

deciziei penale nr. 898/A din 20 noiembrie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia,

secția penală și pentru cauze cu minori,

a formulat contestație revizuentul condamnat P.S., fără a indica motivele ce

stau la baza promovării căii de atac.

La

termenul din 2 februarie 2015, Înalta Curte a procedat la calificarea căii de atac

promovate în cauză ca fiind contestație, ținând seama de împrejurarea că

prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 8

ianuarie 2015, ca apel.

La

același termen, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității

contestației, solicitând respingerea, ca inadmisibilă, a căii de atac promovate

de revizuentul condamnat.

Examinând

actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prezenta contestație

este inadmisibilă,

pentru

considerentele care urmează.

Dând

eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind

exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și

celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea

fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Codul de procedură

penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate

persoanele aflate în situații juridice identice.

Codul de

procedură penală reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse

examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele

de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

În speță,

revizuentul condamnat a formulat contestație împotriva deciziei penale nr. 898/A

din 20 noiembrie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală și pentru cauze

cu minori, - prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea sa de revizuire

având ca obiect decizia penală nr. 676/A/2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba

Iulia în data de 25 septembrie 2014, în Dosarul nr. 66/57/2013 și, de asemenea,

a fost respinsă cererea de suspendare a executării sentinței penale nr. 50 din

6 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 4219/85/2008, definitivă

prin decizia penală nr. 5/A din 29 ianuarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia -

hotărâre care, însă, este definitivă.

Astfel,

dacă s-ar recunoaște promovarea unei căi de atac în alte situații decât cele

prevăzute de lege, s-ar ajunge la încălcarea principiului legalității căilor de

atac consfințit prin art. 129 din Constituție, ceea ce este inadmisibil.

Pentru

aceste considerente, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a)

teza finală C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă,

contestația formulată de revizuentul condamnat P.S.

În temeiul

art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul revizuent condamnat va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația formulată de revizuentul condamnat P.S. împotriva

deciziei penale nr. 898/A din 20 noiembrie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia,

secția penală și pentru cauze cu Minori.

Obligă

contestatorul revizuent condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 2 februarie 2015.