ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5489/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5489/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față,
constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Cornetu la data de 12 aprilie 2012, contestatorul V.C. a solicitat
instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu intimata
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, să
dispună anularea Procesului-verbal de contravenție seria R12 nr. 0168294
încheiat de intimată la data de 21 martie 2012 și exonerarea sa de plata
amenzii aplicate.
În motivarea
plângerii, petenta a arătat că la data de 5 aprilie 2012 i-a fost comunicat
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor din care rezultă
că ar fi circulat fără rovinietă valabilă pe drumurile publice la data de 3
octombrie 2011 pe Autostrada A2 km 12 + 450 m, localitatea Glina, județul
Ilfov, cu autovehiculul înmatriculat sub nr. X.
Prin Încheierea de
ședință din data de 22 februarie 2013, Judecătoria Cornetu a dispus scoaterea
cauzei de pe rol și trimiterea cauzei, pe cale administrativă, spre competență
soluționare Judecătoriei Buzău.
Instanța a reținut
incidența în speță a dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013,
considerându-le edificatoare, întrucât prin interpretarea literală a textului
normativ se observă că acesta face trimitere, pe de o parte, la „procesele în
primă instanță”, în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor
legal învestite, iar, pe de altă parte, la căile de atac în materia
contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării,
potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal
învestite, ambele teze conformându-se, însă, regulii potrivit căreia ele „se
judecă de instanțele devenite competente să le judece”, legiuitorul dorind
astfel să asigure un mecanism prin care să se realizeze degrevarea instanțelor
de judecată atât pe orizontală, cât și, implicit, pe verticală.
După cum rezultă din
actele dosarului, plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul
instanțelor la data de 12 aprilie 2012, cauza aflându-se în curs de judecată la
data schimbării competenței (inclusiv cele aflate pe rolul instanțelor anterior
datei de referință, respectiv 15 februarie 2013) situație în care instanța a
aplicat dispozițiile legale citate, procedând la trimiterea cauzei, pe cale
administrativă, instanței devenite competente în soluționarea cauzei.
La data de 24 aprilie
2013, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău care, la termenul
din 19 septembrie 2013, a invocat din oficiu excepția de necompetență
teritorială.
Prin Sentința civilă
nr. 12447 din 19 septembrie 2013, Judecătoria Buzău a admis excepția
necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a pricinii în
favoarea Judecătoriei Cornetu. A constatat ivit conflictul negativ de
competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și
Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cauzei este
„plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de
aplicare a sancțiunilor contravenționale” prin care a fost contestat
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria R12 nr.
0168294 încheiat de intimată la data de 21 martie 2012.
Prin Procesul
verbal-încheiat la data de 21 martie 2012, la sediul agentului constatator, s-a
reținut că la data de 3 octombrie 2011, pe Autostrada A2 km 12 + 450 m,
localitatea Glina, județul Ilfov, vehiculul cu nr. de înmatriculare X,
aparținând domnului V.C. a circulat fără a deține rovinieta valabilă, proba
făcându-se cu imaginea foto.
Potrivit
dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal
de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în
a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și
pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. III alin. (2)
care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10
1
: „prin
derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (….) plângerea, însoțită de copia
procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în
a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.”
Această normă de
competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 este
cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de
Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și
în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar,
distincția între cele două materii.
Însă, potrivit
dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul
Dispoziții tranzitorii și finale: „procesele în primă instanță, precum și căile
de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată
la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței
instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente
potrivit prezentei legi.”
De asemenea, alin.
(2) și (3) din art. XXIII precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce
cauze se referă alin. (1), respectiv: (2) „Recursurile aflate pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la
data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi,
sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de apel” și (3)
„Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia contenciosului
administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe
rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența
tribunalelor se trimit la tribunale.”
Drept urmare, din
interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că
art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în
materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie
contravențională.
Așadar, de vreme ce
art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia
contravențională, prevederile Legii nr. 2/2013 nu sunt aplicabile în această
materie, chiar dacă materia contravențiilor constituie dispoziții de drept
public și nu de drept privat. Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a
fi interpretate în mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc
modificări în mai multe materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ
și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XIII
alin. (1) se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ
și fiscal, nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi
aplicabile și proceselor în alte materii.
Având în vedere
considerentele reținute, dispozițiile art. XIII din Legea nr. 2/2013 se aplică
numai proceselor în materie contravențională începute după intrarea în vigoare
a Legii nr. 2/2013, nu și celor în curs de soluționare.
Or, în speță,
plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de
aplicare a sancțiunilor contravenționale a fost introdusă anterior adoptării
Legii nr. 2/2013, la data de 12 aprilie 2012. Locul săvârșirii contravenției
reținute în sarcina petentului a fost Autostrada A2 km 12 + 450 m, localitatea
Glina, județul Ilfov, zonă situată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa
încât această instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32
alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere caracterul absolut al
competenței teritoriale reglementate în materie contravențională.
Față de cele ce
preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei Cornetu, în
favoarea căreia urmează a fi stabilită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 26 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - LM