ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 708/2020

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 10.01.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București, secția I Penală a dispus următoarele:

În baza art. 345 alin. (1) din C. proc. pen. a respins, ca nefondate, cererile și excepțiile invocate de inculpații A., B. și C. S.R.L.

În baza art. 342 art. 345 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 36, alin. (1), lit. c), art. 41 din C. proc. pen. a constatat legalitatea sesizării instanței sub aspectul competenței funcționale, materiale și teritoriale a Tribunalului București.

În baza art. 342, art. 346, alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 328 alin. (1) și art. 286 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței, sub aspectul regularității rechizitoriului emis la data de 14.05.2019, în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție.

În baza art. 342 raportat la art. 346 alin. (2) și art. 101, art. 102 din C. proc. pen. a constatat legalitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale.

În baza art. 342, art. 346 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 286, art. 281 și art. 282 din C. proc. pen., a constatat legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.

În baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus începerea judecății cauzei privind pe: inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare, cu rea-credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, inculpatul B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare, cu rea-credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev.de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și inculpata C. S.R.L., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare, cu rea-credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul emis la 14.05.2019 în dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare, cu rea-credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a inculpatului B., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare, cu rea-credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și a inculpatei S.C. C. S.R.L., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare, cu rea-credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția I penală la data de 20.05.2019 sub numărul x/2019.

La data de 21.06.2019, inculpații au formulat cereri cu privire la legalitatea actelor de urmărire penală solicitând constatarea nulității unui număr semnificativ de acte de urmărire penală inclusiv a rechizitoriului nelegal întocmit, urmare a încălcării legii procesual penale la dispunerea masurilor procesuale privind continuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale și nelegalității procedurii de obținere a informațiilor și documentelor privind situația financiara a unor persoane, deținute de instituții financiare sau de alte instituții. Totodată, s-a solicitat înlăturarea declarațiilor martorelor D. și E.

În acest sens, s-a solicitat constatarea nulității probelor menționate, dar și a tuturor probelor derivate din acestea, anume a tuturor declarațiilor martorilor a căror identitate și atribuții legate de operațiunile financiare a celor trei societăți menționate mai sus a fost dezvăluită de informațiile bancare și financiare obținute nelegal, anume a declarațiilor formulate de F., pe 30.10.2018, G., pe 01.11.2018, H., din 29.10.2018, I., din 29.10.2018, J., din 31.10.2018.

Inculpații au mai invocat faptul că verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriul de către procurorul șef de secție a fost una formală, neputând fi efectuată într-un interval de 1 zi, având în vedere că dispozițiile art. 328 din C. proc. pen. obligă procurorul ierarhic superior să efectueze un veritabil control al întregului material de urmărire penală. În același sens, se mai arată că dispozitivul rechizitoriului nu cuprinde infracțiunea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, fapt care atestă lipsa realității verificării impuse de art. 328 din C. proc. pen.

Astfel, au arătat că omisiunea procurorului de a dispune sesizarea instanței cu privire la faptă are drept efect nelegalitatea sesizării instanței.

Cu privire la declarațiile martorelor D. și E. s-a susținut că acestea au fost influențate de ofițerul de poliție judiciară care a efectuat audierea.

Inculpata S.C. C. S.R.L. a depus la dosarul cauzei la data de 14.06.2019 cereri, solicitând constatarea nulității absolute a urmăririi penale efectuate până la data aducerii la cunoștință a învinuirii, neregularității rechizitoriului și a ordonanței de respingere a probelor solicitate de inculpată.

S-a susținut că organele de urmărire penală au administrat o serie de probe în faza urmăririi penale in rem deși aveau obligația de a aduce la cunoștința suspectei învinuirea de îndată, pentru a-i asigura dreptul la apărare.

În cuprinsul rechizitoriului sunt prezentate în mod greșit elemente esențiale, precum descrierea faptelor din care să rezulte în mod direct și nemijlocit atât producerea prejudiciului cât și faptul că inculpata ar fi acționat cu forma de vinovăție cerută de legiuitor și modalitatea concretă de săvârșire a faptei.

S-a mai susținut că în mod nelegal procurorul a respins cererea inculpatei de emitere a unor adrese, încălcând astfel principiul aflării adevărului și dreptul la apărare al inculpatei.

La data de 02.07.2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție a depus la dosar răspuns la cererile și excepțiile invocate de inculpata S.C. C. S.R.L.

La data de 15.07.2019 a fost depus la dosarul cauzei procesul-verbal de îndreptare a unor erori materiale din cuprinsul rechizitoriului și răspuns la cererile și excepțiile invocate de inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L.

La data de 11.09.2019 inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L. au completat cererile formulate solicitând constatarea nulității procesului-verbal de îndreptare a unor erori materiale din cuprinsul rechizitoriului, întocmit la 09.07.2019, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., arătând că odată cu sesizarea instanței de judecată, organele de urmărire penală s-au desesizat, orice intervenție a organelor de urmărire penală asupra actelor procedurale sau procesuale întocmite, fie că este vorba de ordonanțe sau rechizitoriu, nu mai este permisă, singurul remediu procedural prevăzut de lege fiind restituirea cauzei la parchet, atribut exclusiv al judecătorului de cameră preliminară.

La data de 03.10.2019, inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L. au depus o nouă completare a cererilor și excepțiilor formulate, solicitând constatarea nulității tuturor actelor procesuale întocmite de procurorul de caz ulterior datei de 16.10.2018, inclusiv a rechizitoriului, conform art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

La data de 06.11.2019 a fost depus la dosarul cauzei răspuns la cererile și excepțiile invocate de inculpații A., B. și C. S.R.L.

La data de 04.12.2019, inculpații au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 328 alin. (1) teza a doua din C. proc. pen., solicitând sesizarea Curții Constituționale a României.

În susținerea excepției s-a menționat că sintagma "rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" este imprecisă, norma de procedură nefiind suficient de clară și lipsind de efectivitate controlul exercitat de judecătorul de cameră preliminară sub acest aspect.

Inculpații au mai arătat că textul de lege contestat încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 124, alin. (1) și (2) și art. 126 alin. (2) din Constituția României.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au formulat contestații inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L., reiterând criticile formulate în fața judecătorului de cameră preliminară investit cu soluționarea, în fond, a cauzei.

De asemenea, s-a mai solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii contestate și să se dispună rejudecarea cauzei față de omisiunea judecătorului fondului de a se pronunța asupra sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 328 alin. (1) teza a II-a din C. proc. pen., apreciind că a fost nesocotit dreptul la un proces echitabil, care nu poate fi compensat prin analiza instanței de control judiciar.

Prin încheierea nr. 280/CP din data de 11 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 347 alin. (1) și (3) din C. proc. pen., a respins, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu din data de 10.01.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București, secția I Penală.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București, a efectuat propriul examen devolutiv asupra cauzei și a constatat că, în primă instanță, s-au analizat în mod complet cererile și excepțiile ridicate de contestatori în procedura de cameră preliminară iar soluția pronunțată în conformitate cu art. 346 alin(2) C. proc. pen., privind începerea judecății, este legală și temeinică.

Totodată, cu privire la omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 328 alin. (1) teza a II-a din C. proc. pen., Curtea a reținut că, cerința ca prevederile legale invocate să aibă legătură cu cauza trebuie interpretată nu doar formal, întrucât toate dispozițiile care privesc desfășurarea procesului penal, în situația trimiterilor în judecată, au legătură cu cauza, ci în sensul teleologic, al finalității ce se urmărește, al pertinenței acesteia, fiind necesar ca, în cazul constatării neconstituționalității dispozițiilor legale alegate, soluția în cauză ar fi diferită decât cea care ar putea fi dată cu aplicarea dispozițiilor respective.

Așa fiind, evaluând relevanța cererii de sesizare conform interpretării arătate și dând condiției privind legătura cu cauza, semnificația cuvenită, a aptitudinii de a influența, în cazul admiterii excepției, pe viitor, în mod diferit soluționarea cauzei, s-a apreciat că nu se impunea sesizarea Curții Constituționale.

De asemenea, s-a apreciat că omisiunea de a se pronunța asupra acestei cereri nu a influențat însă soluția dată în cauză întrucât, în raport cu limitele investirii sale, judecătorul de camera preliminară din prima instanța a procedat la verificările impuse conform dispozițiilor art. 342 din C. proc. pen., constatând că urmărirea penală efectuată în cauză și finalizată cu emiterea rechizitoriului sunt apte sa declanșeze faza de judecată.

Împotriva încheierii nr. 280/CP din data de 11 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2019, au formulat recurs inculpații A. și S.C. C. S.R.L., în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 328 alin. (1) teza a II-a din C. proc. pen.

Examinând recursul formulat, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prealabil analizării aspectelor invocate de recurenții inculpați, Înalta Curte amintește că s-a consacrat competența de judecare a recursului formulat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, în mod neechivoc, prin dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conform cărora: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, în materia căii de atac formulată conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, nu sunt aplicabile normele procesual penale cu caracter general, relative la competența funcțională și materială a instanțelor judecătorești, legiuitorul stabilind în mod clar faptul că aceasta este supusă controlului judiciar numai în fața instanței imediat superioare celei care a pronunțat soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Altfel spus, indiferent de calificarea juridică dată căii de atac prevăzută de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, chestiune, care, de altfel, a fost definitiv tranșată prin Decizia Curții Constituționale nr. 321/2017, competența de soluționare a acesteia este guvernată de dispozițiile de referință din legea specială, care au caracter derogator de la regulile generale instituite prin C. proc. pen. cu privire la competenta instanțelor judecătorești, confirmând caracterul sui generis al căii de atac, astfel cum a fost acesta statuat prin hotărârea instanței de contencios constituțional anterior menționată.

De asemenea, se reține că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Aplicând aceste considerații teoretice în speță, Înalta Curte constată că, prin încheierea nr. 280/CP din data de 11 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 347 alin. (1) și (3) din C. proc. pen., a respins, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu din data de 10.01.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București, secția I Penală.

Curtea de apel evaluând, în cadrul contestației formulate împotriva soluției de respingere a cererilor și excepțiilor invocate de către inculpați, relevanța cererii de sesizare conform interpretării arătate și dând condiției privind legătura cu cauza, semnificația cuvenită, a aptitudinii de a influența, în cazul admiterii excepției, pe viitor, în mod diferit soluționarea cauzei, a apreciat că nu se impunea sesizarea Curții Constituționale, întrucât excepția invocată nu are legătură cu cauza, având în vedere că o posibilă admitere a acesteia nu este de natură să influențeze soluția ce va fi pronunțată în speță, situație în care excepția de neconstituționalitate invocată apare ca fiind lipsită de pertinență în raport cu procesul principal în care a fost formulată.

Față de cele dezvoltate anterior, având în vedere că nu a fost exercitată o cale de atac separată împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționale la instanța imediat superioară, Înalta Curte constată că acest demers este inadmisibil.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații A. și S.C. C. S.R.L. împotriva încheierii penale nr. 280/CP din data de 11 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații A. și S.C. C. S.R.L. împotriva încheierii penale nr. 280/CP din data de 11 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2019.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 noiembrie 2020.

Procesat de GGC - LM