ÎCCJ, Decizia nr. 268/2021
ÎCCJ, Decizia nr. 268/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
I. Prin decizia penală nr. 384 din data de 15 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 54 din 02 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Pentru a se pronunța astfel, Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului, a reținut că, în cauză, prin încheierea penală atacată, în baza art. 488
5
din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația privind durata procesului penal vizând dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, formulată de contestatorul A., hotărâre ce nu poate fi supusă niciunei căi de atac (oricare ar fi felul acesteia).
Împrejurarea că în cuprinsul cererii contestatorul a precizat că formulează "plângere" împotriva "tuturor soluțiilor pronunțate în cauză", ceea ce înseamnă că inclusiv a dispoziției de obligare la cheltuieli judiciare către stat, nu este de natură a modifica această concluzie, în condițiile în care textul de lege mai sus menționat prevede expres că împotriva încheierii pronunțată în procedura contestației privind durata procesului penal nu poate fi promovată nicio cale de atac.
Or, atâta timp cât legiuitorul nu a făcut nicio distincție sub acest aspect, respectiv în funcție de dispozițiile cuprinse în minuta/dispozitivul hotărârii, nici instanța nu poate să o facă. De altfel, așa cum rezultă din prevederile art. 272 și următoarele din C. proc. pen., dispoziția privind cheltuielile judiciare ocazionate de rezolvarea unei cereri adresate organelor judiciare în procesul penal este subsecventă soluției pronunțate asupra cererii formulate și dependentă de aceasta, neavând o existență de sine stătătoare care să reclame reglementarea distinctă a unei căi de atac.
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 488
6
alin. (7) din C. proc. pen., s-a constatat că numitul A. a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi de atac care nu întrunește cerințele legale și, ca atare, nu este admisibilă potrivit dreptului comun.
Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
II. Împotriva acestei decizii petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători sub nr. x/2021, fiind fixat termen în mod aleatoriu la data de 20 septembrie 2021, termen la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac.
Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispozițiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare a căilor de atac și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
C. proc. pen. prevede o singură cale ordinară de atac - apelul, dându-se eficiență principiului dublului grad de jurisdicție, prevăzut de art. 2 paragraful 1 al Protocolului 7 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Totodată, în reglementarea C. proc. pen., recursul este o cale extraordinară de atac (denumită "recurs în casație"), ce poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.
În prezenta cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizat cu recursul declarat de petentul A., împotriva deciziei penale nr. 384 din data de 15 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021, hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi ordinare sau extraordinare de atac, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 384 din data de 15 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021, iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 384 din data de 15 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 septembrie 2021.