ÎCCJ, Decizia nr. 221/2021
ÎCCJ, Decizia nr. 221/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin Decizia nr. 23 din 10 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă contestația împotriva Încheierii nr. 398 din 22.12.2020 a Tribunalului Suceava pronunțată în Dosarul nr. x/2020, ca inadmisibilă.
S-a reținut, în esență, că, A. a formulat contestație privind durată proces penal cu privire la Dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, secția penală, la data de 24.12.2020.
Dosarul sus-menționat a fost soluționat prin Încheierea nr. 398/22.12.2020, nefiind identificată vreo altă încheiere pronunțată în același dosar.
S-a mai reținut și că prin Încheierea nr. 316 din data de 09.11.2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de către contestatorul A. privind durata procesului penal cu privire la Dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Prin urmare, contestatorul A. a formulat contestație privind durată proces penal după soluționarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, secția penală, fiind pronunțată în acest sens Încheierea nr. 316/09.11.2020, astfel încât nu este îndeplinită condiția existenței unui proces penal în curs.
II. Împotriva acestei hotărâri petentul A. a exercitat calea de atac a contestației.
Prin Încheierea nr. 416 din data de 21 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Deciziei nr. 23 din data de 10 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte, secția penală, a reținut, în esență, că potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".
Instanța a subliniat că legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției și pronunțarea de hotărâri care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților în proces.
S-a constatat că petentul A. a formulat contestație împotriva încheierii prin care, în procedura reglementată de art. 4881 din C. proc. pen., a fost respinsă contestația privind durata procesului penal formulată cu privire la Dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Potrivit dispozițiilor art. 4886 alin. (7) din C. proc. pen., încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac, iar recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de lege, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Prin urmare, constatând că în cauză, petentul A. a declarat contestație împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată împotriva Deciziei nr. 23 din data de 10 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
III. Împotriva Încheierii nr. 416 din data de 21 aprilie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, la data de 31 mai 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu, la data de 28 iunie 2021, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor fi reluate.
Înalta Curte, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovată de petentul A., constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv a exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Astfel, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare și cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a fost sesizată cu recursul formulat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 416 din 21 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Deciziei nr. 23 din data de 10 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.
Conform dispozițiilor art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen., hotărârea prin care se soluționează contestația nu este supusă nici unei căi de atac.
Prin urmare, hotărârea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de către A. are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Înalta Curte, Completul de 5 judecători, constată că, în cauză, petentul A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 416 din data de 21 aprilie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 416 din data de 21 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2021.