ÎCCJ, Decizia nr. 398/2021

Asupra contestației la executare de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 119 din data de 10 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei penale nr. 47/A din data de 19 februarie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2019.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a reținut că legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 4251 din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispozițiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

În cauză, s-a reținut că revizuentul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva Deciziei penale nr. 47/A din data de 19 februarie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2019, hotărâre definitivă prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de acesta împotriva încheierii penale nr. 389/RC din data de 6 noiembrie 2018, încheiere prin care secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva Deciziei penale nr. 447 din data de 11 mai 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. x/2018.

Având în vedere că hotărârea împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a revizuirii (încheierea penală nr. 389/RC din data de 6 noiembrie 2018) este definitivă, și hotărârea prin care a fost respinsă cererea de revizuire are la rândul său caracter definitiv, calea de atac a contestației exercitată de revizuentul A. împotriva unei hotărâri definitive este inadmisibilă.

Împotriva Deciziei penale nr. 119 din data de 10 mai 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2021, contestatorul A. a formulat contestație în anulare.

Prin Decizia penală nr. 369 din data de 18 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 119 din data de 10 mai 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2021.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a reținut că exercitarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare se poate face doar în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, fiind o cale de atac de retractare.

Conform dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației.

În această etapă procesuală instanța examinează dacă contestația în anulare privește o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestația este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

Astfel, examinând contestația în anulare, instanța a constatat referitor că, indiferent de motivul invocat, aceasta poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei, pentru că numai aceste hotărâri sunt susceptibile de a fi atacate cu apel.

Prin urmare, dispozițiile art. 426 din C. proc. pen., permit exercitarea contestației în anulare doar împotriva hotărârilor penale definitive prin care a fost soluționată acțiunea penală sau acțiunea civilă exercitată într-o cauză penală.

Instanța a constatat că decizia penală împotriva căreia contestatorul A. a formulat contestație în anulare nu este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei, ci o hotărâre prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei penale nr. 47/A din data de 19 februarie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2019.

Cum prin hotărârea atacată nu a fost soluționată acțiunea penală, s-a apreciat că această hotărâre nu are natura și aptitudinea de a fi atacată pe calea contestației în anulare.

De asemenea, s-a constatat că, prin cererea formulată, contestatorul A. nu a invocat niciun motiv care să se circumscrie cazurilor de contestație în anulare prevăzute de art. 426 din C. proc. pen., motiv pentru care s-a apreciat că cererea de contestație în anulare nu întrunește cerințele legale de admisibilitate.

Împotriva Deciziei penale nr. 369 din data de 18 octombrie 2021, pronunțate în Dosarul nr. x/2021, contestatorul A. a formulat contestație la executare, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 13 decembrie 2021, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de recurentă, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul V, Capitolul IV din C. proc. pen. privind executarea hotărârilor penale, admisibilitatea contestației la executare este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care a fost reglementată procedura la instanța de executare, cazurile și motivele pentru care se poate formula și admite contestația la executare a hotărârii criticate.

Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Contestația la executare este un mijloc procesual prin care se rezolvă incidentele privind executarea, art. 598 din C. proc. pen. prevăzând expres cazurile în care poate fi folosită contestația la executare, iar prin limitarea acestora, legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în puterea lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce privește soluția.

Astfel, potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În cauză, contestatorul A. a exercitat calea de atac a contestației la executare împotriva deciziei penale 369 din data de 18 octombrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2021, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 119 din data de 10 mai 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2021.

Examinând motivele invocate de către contestatorul A., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că acestea nu se regăsesc în categoria motivelor prevăzute expres de dispozițiile art. 598 din C. proc. pen. pentru care poate fi exercitată calea de atac a contestației la executare.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 369 din data de 18 octombrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2021, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 369 din data de 18 octombrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 decembrie 2021.

GGC - ED