ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 118/2018

Asupra contestației de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1/F din 9 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de Biroul Executări Penale al Curții de Apel Pitești, privind lămurirea dispozitivului Sentinței penale nr. 16/F/CC din 26.10.2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au fost lăsate în sarcina acestuia, iar în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., s-a dispus ca onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 60 RON, se fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, următoarele:

Prin cererea înregistrată, la data de 18.12.2017, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Biroul Executări Penale din cadrul acestei instanțe a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., lămurirea dispozitivului Sentinței penale nr. 16/F/CC din 26.10.2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, sub aspectul deducerii perioadei executate de condamnatul A..

În cuprinsul cererii s-a arătat că Biroul Executări Penale al Curții de Apel Pitești a fost sesizat de către Penitenciarul Rahova în vederea comunicării perioadei reținerii și arestării preventive ori al arestului la domiciliu sau a internării medicale, care s-a dedus din durata pedepsei aplicate condamnatului A., unitatea de detenție susmenționată învederând că din cuprinsul mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 16 din 24.05.2017 (emis în baza Sentinței penale nr. 16/F/CC din 26.10.2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016) nu reiese data de început a pedepsei aplicate.

În vederea soluționării cauzei, instanța învestită a dispus atașarea Dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel Pitești.

Procedând la verificarea contestației la executare, instanța a reținut că, prin Sentința penală nr. 16/F/CC din 26.10.2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, s-au hotărât următoarele:

S-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Spania, înaintată Curții de Apel Pitești prin adresa din 26.07.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

În baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 și a art. 3 din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, la data de 21 martie 1983, ratificată de România prin Legea nr. 76/1996, s-au recunoscut Sentința penală nr. 617/2012, pronunțată la data de 19 decembrie 2012 de către Secțiunea a 22-a a Audienței Provinciale din Barcelona (definitivă la 23.01.2014) și Sentința nr. 446/2014, pronunțată la 4 noiembrie 2014 de către Judecătoria Penală nr. 17 din Barcelona (rămasă definitivă la 4 noiembrie 2014), prin care condamnatul A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3735 zile de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de prostituție forțată, prostituție forțată de minore, vătămare corporală și furt, fapte care au corespondent în infracțiunile de proxenetism prin constrângere față de minori, vătămare corporală și furt, prevăzute de art. 213 alin. (2) și (3) din C. pen., art. 194 din C. pen. și art. 228 - 229 din C. pen., și s-a dispus executarea acestei pedepse în România.

Ca urmare, s-a dispus transferarea persoanei condamnate A. într-un loc de detenție din România, în vederea executării restului de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 3735 zile de închisoare, conform C. proc. pen. român, în condițiile Convenției.

Totodată, s-a luat act că executarea pedepsei rezultante de 3735 zile de închisoare expiră la data de 14.10.2022 și s-a constatat că persoana condamnată A. era încarcerată în executarea acestei pedepse în Penitenciarul Quatre Camins din Spania.

Conform art. 135 alin. (12) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus comunicarea sentinței definitive și a unui exemplar al mandatului de executare a pedepsei închisorii către Direcția de Drept Internațional și Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiției.

Curtea a mai reținut că, în considerentele sentinței anterior menționate, se precizează că din cuprinsul înscrisurilor traduse, atașate dosarului, și a celor două certificate corespunzătoare sentințelor de condamnare, nu reiese cu certitudine data arestării preventive sau a încarcerării persoanei condamnate după emiterea mandatelor de executare de către autoritățile judiciare spaniole, situație care subzistă și în cadrul procedurii pendinte.

Ca urmare, reținând că pe baza actelor dosarului nu se poate stabili cu certitudine data la care persoana condamnată A. a fost reținută sau arestată preventiv de către autoritățile judiciare spaniole, instanța a apreciat neîntemeiată contestația la executare formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Pitești, motiv pentru care a respins-o, ca atare.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestație condamnatul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 17 ianuarie 2018, sub nr. x/2017, cu termen de judecată la data de 9 februarie 2018.

Prin declarația dată, la data de 23 ianuarie 2018, în fața administrației locului de deținere în custodia căruia se află (Penitenciarul Mioveni), transmisă la dosarul cauzei, la data de 31 ianuarie 2018, pe fax, contestatorul A. a învederat că retrage contestația ce face obiectul cauzei, solicitând, deopotrivă, judecarea acesteia în lipsa sa.

Având în vedere că manifestarea de voință a contestatorului condamnat A., exprimată, de o manieră neechivocă, în fața administrației locului de deținere în custodia căruia se află partea, respectă exigențele art. 415 alin. (1) din C. proc. pen., aplicabile în procedura pendinte ca efect al dispozițiilor art. 4251 alin. (1) și (3), raportat la art. 599 coroborat cu art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., dând eficiență principiului dreptului părții de a dispune asupra cererii formulate, principiu instituit expres în materia dreptului procesual penal, Înalta Curte va lua act de retragerea contestației formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 1/F din 9 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, potrivit dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., suma de 130 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, să se plătească din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestației formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 1/F din 9 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 130 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 februarie 2018.

GGC - OB