ÎCCJ, Secția penală, decizia din 19.05.2022 — A.Prin încheierea din data de 28.01.2022, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 41…

În cauza de față, prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: (a) A. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 9 alin. 1(c) și (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 77(a) din C. pen. (b) B. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 48 alin. 1 în referire la art. 9 alin. 1(c) și (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 77(a) din C. pen. (c) C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 48 alin. 1 în referire la art. 9 alin. 1(c) și (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 77(a) din C. pen.

S-a reținut ca situație de fapt prin actul de sesizare al procurorului următoarele: (a) inculpata A., în perioada 01.12.2010 - 19.10.2020, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator al S.C. D. Botoșani, ajutată de inculpații B., C., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., de suspecții X., Y., Z. și AA., precum și de făptuitorul BB., ar fi înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale, utilizând un număr de 1.936 de facturi fiscale, în valoare de 122.092.745,38 (cu T.V.A. aferentă de 13.958.394 RON), emise în numele P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. și P.F.A. Y., ce atestau scriptic derularea operațiunilor comerciale, respectiv livrări de carcasă de bovine, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 13.958.394 RON, reprezentând T.V.A. dedusă nelegal; (b) inculpatul B., în perioada 01.12.2010 - 19.10.2020, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de șef serviciu aprovizionare și desfacere în cadrul S.C. D., împreună cu inculpații C., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., cu suspecții X., Y., Z. și AA., precum și cu făptuitorul BB., ar fi ajutat-o pe inculpata A. (sora sa), administratorul S.C. D. Botoșani, să-și deducă în mod nelegal T.V.A., în cuantum de 13.958.394 RON, urmare a înregistrării în contabilitate a unor cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, prin: - intermedierea legăturii S.C. D. Botoșani cu reprezentanții P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. și P.F.A. Y., care au pus la dispoziția S.C. D. Botoșani un număr de 1.936 de facturi fiscale, ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine; - determinarea reprezentanților P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. și P.F.A. Y. să semneze în fals contracte de furnizare, acorduri de angajament cu S.C. D. Botoșani, precum și chitanțe de plată în numerar sau alte înscrisuri, pentru a crea aparență de realitate a relațiilor comerciale; - determinarea reprezentanților P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. și P.F.A. Y. să completeze în fals, după dictarea sa, un număr de 1.936 de facturi fiscale, ce atestau scriptic vânzarea de carcasă de bovine, în vederea înregistrării ulterioare în contabilitatea S.C. D. Botoșani, în scopul deducerii nelegale a T.V.A. în cuantum de 13.958.394 RON; (c) inculpatul C., împreună cu inculpații B., E., G., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. și făptuitorul BB., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 23.06.2011 - 19.10.2020, ar fi ajutat-o pe inculpata A., administratorul S.C. D. Botoșani, să-și deducă în mod nelegal T.V.A., în cuantum de 12.294.278 RON, urmare a înregistrării în contabilitate a unor cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni comerciale reale, prin: - intermedierea legăturii cu reprezentanții legali ai P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. și P.F.A. BB., care au pus la dispoziția inculpatei A. un număr de 1.664 de facturi fiscale, ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine; - restituirea sumelor de bani virate de S.C. D. Botoșani în conturile P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. și P.F.A. BB., pentru a crea aparență de realitate a operațiunilor comerciale consemnate în cele 1.664 de facturi fiscale, după retragerea acestora de reprezentanții entităților de mai sus și după ce i-au fost predate direct sau prin intermediul inculpatului E., persoanelor aflate în legătură infracțională cu S.C. D., în schimbul primirii unui comision; - primirea în contul personal a unor sume de bani de la P.F.A. U., virate acestei entități de S.C. D. Botoșani, pentru a crea aparență de realitate a operațiunilor comerciale consemnate în facturile fiscale emise de prima entitate în folosul entității reprezentate de inculpata A., pe care le-a restituit ulterior persoanelor aflate în legătură infracțională cu S.C. D. Botoșani (administrată de inculpata A.), în schimbul primirii unui comision; - determinarea reprezentantului legal al P.F.A. U. să transfere sume de bani virate de S.C. D. Botoșani, pentru a crea aparență de realitate a operațiunilor comerciale consemnate în facturile fiscale emise în folosul societății din Botoșani, în conturile bancare ale unor persoane apropiate, care i-au fost remise, iar în schimbul unui comision, le-a restituit persoanelor aflate în legătură infracțională cu S.C. D. Botoșani.

După înregistrarea dosarului în sistemul ECRIS al instanței, s-a dispus comunicarea copiilor certificate ale rechizitoriului către inculpați la domiciliile acestora în vederea parcurgerii procedurii de cameră preliminară.

În termen legal, au fost formulate cereri și excepții de către inculpați ce vizau legalitatea urmăririi penale, a actelor de procedură și a trimiterii în judecată. De asemenea, printre aceste cereri și excepții s-a regăsit și excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați, motivat de faptul că activitatea infracțională dedusă judecății nu ar fi fost săvârșită în raza teritorială a acestei instanțe, ci pe teritoriul județului Botoșani.

La termenul din data de 14.01.2021, judecătorul de cameră preliminară a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați. Analizând conținutul dosarului, precum și susținerile și apărările părților, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:

Potrivit art. 342 din C. proc. pen. obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie "verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală". În acest sens, după repartizarea aleatorie a cauzei, judecătorul de cameră preliminară dispune comunicarea către inculpat a unei copii certificate a rechizitoriului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură, aducându-i-se, totodată, la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, termen ce nu poate fi mai mic de 20 zile.

De asemenea, potrivit art. 47 alin. 3 din C. proc. pen. "excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în condițiile alin. (2)", respectiv până la începerea cercetării judecătorești, acesta putând fi invocată din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți. Această excepție a necompetenței teritoriale se impune a fi analizată cu prioritate față de celelalte cereri și excepții vizând legalitatea sesizării instanței, precum și a probelor și actelor de procedură din faza de urmărire penală, întrucât o eventuală necompetență a judecătorului de cameră preliminară și ulterior, a instanței de judecată constituie un impediment legal imperativ în privința analizării celorlalte cereri și excepții, indiferent că sunt invocate din oficiu, de procuror ori de către părți.

Potrivit art. 41 alin. 1 din C. proc. pen. (intitulat marginal Competența pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României) competența teritorială a instanțelor judecătorești este determinată, în ordine, de: "(a) locul săvârșirii infracțiunii; (b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; (c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; (d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate."

În acest sens s-a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpați menționați anterior sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. 1(c) din Legea nr. 241/2005 (sub forma autoratului în ceea ce privește inculpata A. și sub forma complicității în ceea ce privește inculpații B. și C.). În concret, situația de fapt descrisă de actul de sesizare emis de procuror a fost rezumată în cele ce urmează: S.C. D. este înregistrată sub numărul x a fost înregistrată în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului, având sediul social în județul Botoșani și două puncte de lucru în județul Botoșani, în incinta secției tranșare carne a S.C. DD. S.R.L. județul Botoșani, precum și în județul Iași;de la momentul înființării calitățile de asociat și administrator sunt deținute de inculpata A.;societatea are ca obiect principal de activitate "prelucrarea și conservarea cărnii" (a se vedea filele x vol. 1). - inculpatul B., fratele inculpatei A., îndeplinește funcția de șef serviciu aprovizionare și desfacere în cadrul D.; - activitatea majoritară a D. a constat, în perioada decembrie 2010 - octombrie 2020, în achiziționarea de bovine de la persoane fizice. La momentul efectuării acestor achiziții de la persoane fizice, fără plata taxei pe valoarea adăugată, inculpata A., în calitate de administrator al societății, nu a întocmit borderouri de achiziție ori nu a solicitat file din carnetele de comercializare deținute de persoanele fizice, proprietare ale bovinelor, pe care trebuia să le înregistreze în contabilitate; - bovinele achiziționate "la negru" de la persoane fizice erau sacrificate în abatoare deținute de două societăți comerciale, care prestau acest gen de servicii pentru D.; - ulterior, cantitatea de carcasă de bovine rezultată în urma abatorizării bovinelor achiziționate "la negru" de D. Botoșani de la persoane fizice fără întocmirea borderourilor de achiziție ori fără primirea filelor din carnetele de comercializare, era comercializată/vândută cu T.V.A. către diverși beneficiari; - în urma comercializării, societatea colecta T.V.A. ce ar fi trebuit plătită către bugetul de stat dacă achizițiile de bovine/animale vii de la persoane fizice fără plata T.V.A. ar fi fost înregistrate în contabilitate; - pentru a evita acest lucru și a-și deduce o parte din taxa pe valoarea adăugată ce ar fi trebuit în mod legal plătită, cantitatea de carcasă rezultată în urma abatorizării era facturată în mod fictiv (doar scriptic) cu T.V.A. de un număr de 24 de entități agenți economici înregistrați ca plătitori ai acestei taxe (persoane fizice autorizate sau societăți comerciale), respectiv P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. și P.F.A. Y.; - ca urmare a înregistrării în contabilitatea D. a acestor achiziții fictive cu T.V.A., societatea era în măsură să deducă taxa pe valoarea adăugată presupus a fi fost plătită la momentul achiziționării din cea colectată la momentul vânzării către beneficiari; - pentru a da o aparență de realitate acestor tranzacții derulate doar scriptic, D. proceda la achitarea facturilor emise de cei 24 de agenți economici prin circuit bancar, ulterior aceștia retrăgând banii în numerar și restituindu-i către inculpatul B., după reținerea unui comision; - un rol important în mecanismul infracțional descris l-au avut inculpații E. și C., ambii domiciliați în comuna Ghidigeni, județul Galați, care au intermediat legătura reprezentanților mai multor entități din cele menționate cu D. și cu inculpatul B.; - inculpatul E. a înființat P.F.A. E. și, în acest context, sprijinit de inculpații C. și B., a relaționat scriptic cu D., căreia i-a pus la dispoziție facturi fiscale în baza cărora inculpata A. și-a dedus nelegal T.V.A; - după încetarea colaborării scriptice dintre D. și P.F.A. E., inculpatul E. a sprijinit-o pe fosta sa soție, T., să înființeze P.F.A. T., entitate care a colaborat în același mod, scriptic, cu D. în scopul deducerii nelegale a T.V.A. de către această din urmă societate; - ulterior, în perioada 03.07.2013 - 19.10.2020, inculpatul E. i-a sprijinit și pe inculpații G., K., L., M., N., O., P., Q., R., U. și V. să înființeze entități, care au furnizat D., facturi fiscale ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine, în scopul deducerii nelegale a T.V.A. de către această din urmă societate; - de asemenea, în perioada menționată, inculpatul E. a primit sume de bani de la inculpații G., K., L., M., N., O., P., Q., R., U. și V., pe care aceștia le-au retras din conturile bancare ale entităților pe care le-au reprezentat, după ce inițial au fost virate de D. în baza facturilor fiscale ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine. Aceste sume de bani, au fost predate de inculpatul E., inculpatului C., în schimbul unui comision; - inculpatul C. a intermediat legătura dintre inculpații G., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., E., U., V., W. și făptuitorul BB. cu D. și inculpatul B.; - inculpatul C. a primit și în contul bancar personal sume de bani de la P.F.A. U., entitate care a relaționat doar scriptic cu D. Totodată, reprezentantul P.F.A. U. a virat sume de bani, plătite anterior de D. în baza unor facturi fiscale ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine, în conturile bancare, aparținând unor persoane apropiate inculpatului C. Sumele de bani, astfel virate au fost retrase de persoanele din anturajul inculpatului C. și remise acestuia. După intrarea în posesia sumelor de bani menționate, în modalitățile arătate, acesta le-a restituit persoanelor aflate în legătură infracțională cu S.C. D., cel mai probabil inculpatului B., în schimbul unui comision; - un mod similar de operare este descris și în cazul inculpatului F., administrator al S.C. CC. S.R.L., acesta emițând o serie de facturi fiscale ce atestau scriptic livrarea unor cantități de carcasă de bovine, în scopul deducerii nelegale a taxei pe valoarea adăugată; - totodată, acest inculpat l-a determinat pe suspectul Z. (nepotul soției sale) să înființeze P.F.A. Z., iar după constituirea entității a folosit-o pentru a pune la dispoziția D. facturi fiscale ce atestau scriptic livrarea de carcasă de bovine; - de asemenea, F. l-a sprijinit și pe suspectul Y. (în prezent decedat) să înființeze P.F.A. Y. și să relaționeze în același mod (scriptic) cu D.; - în anul 2013 F. l-a mai sprijinit și pe suspectul X. să înființeze P.F.A. X., pentru ca, ulterior, folosind această entitate, să pună la dispoziția D. facturi fiscale ce atestau doar scriptic livrarea unor cantități de carcasă de bovine.

Pentru a putea stabili în mod corect competența teritorială potrivit art. 41 alin. 1(a) din C. proc. pen. (anterior citat - pct. 8 al prezentei încheieri), s-a apreciat că este necesar a se porni de la definiția infracțiunii sub aspectul căreia s-a dispus trimiterea în judecată: Art. 9 alin. 1(c) din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale Constituie infracțiuni de evaziune fiscală (...) următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: (...) (c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive (...)

Prin urmare, a rezultat în mod clar și neechivoc că în cazul acestei infracțiuni elementul material constă în înscrierea în contabilitatea contribuabilului (în cazul de față D. SRL) a documentelor justificative ce atestă în mod nereal operațiuni economice, în timp ce urmarea imediată constă în prejudiciul creat bugetului de stat ca urmare a diminuării bazei impozabile (în cazul de față prin deducerea în mod nelegal a taxei pe valoarea adăugată presupus a fi fost plătită la momentul achiziționării din cea colectată efectiv la momentul vânzării mai departe către beneficiari). Prin urmare, activitatea infracțională ce trebuie analizată trebuie circumscrisă acestor două aspecte descrisă anterior.

În ceea ce privește actele specifice formei de participație a autoratului,s-a apreciat că acestea în mod evident au fost comise numai pe raza județului Botoșani, acolo unde D. își are sediul social. În acest sens, judecătorul de cameră preliminară reține că potrivit art. 31 din Codul de procedură fiscală pentru persoanele juridice (inclusiv societăți comerciale) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central (cum este cazul taxei pe valoarea adăugată), prin domiciliu fiscal se înțelege, fie sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat. Prin urmare, s-a apreciat că la acest sediu social agentul economic își avea organizată activitatea de contabilitate și proceda efectiv la evidențierea facturilor fiscale emise de cei 24 de agenți economici către societate. În consecință, s-a apreciat că tot pe raza județului Botoșani era produs prejudiciul bugetului de stat, aici avându-și sediul organul fiscal teritorial din cadrul Administrației Naționale de Administrare Fiscală ce administra creanța fiscală datorată, organ desemnat în baza art. 30 din Codul de procedură fiscală prin ordin al președintelui ANAF (de remarcat că în cauză rechizitoriul menționează ca parte civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați).

În ceea ce privește eventualele acte de complicitate reținute în sarcina inculpaților B. și C., judecătorul de cameră preliminară a admis că în principiu acestea pot fi săvârșite și în alt loc decât cel al domiciliului fiscal al contribuabilului. Referitor la competența teritorială a instanței de judecată, s-a menționat că rechizitoriul procurorului arată că în cauză competența teritorială a Tribunalului Galați este atrasă de prevederile art. 41 alin. 3 din C. proc. pen., dosarul având ca obiect o activitate infracțională complexă, săvârșită pe raza mai multor județe, în circumscripția mai multor instanțe. În concret, s-a învederat că reprezentanții celor 24 de agenți economici care au relaționat doar scriptic cu D. Botoșani își au domiciliile sau au locuit în fapt, la momentul activității infracționale, în mai multe localități din județul Galați, au înființat o parte din entități și le-au stabilit sediile sociale în județul Galați, au dus contabilei (martora EE.) facturi false de achiziție, ce au fost folosite pentru depunerea declarațiilor fiscale, au primit în conturile bancare ale entităților administrate sumele de bani consemnate în facturi și au retras în numerar mare parte din aceste sume din mun. Tecuci, județul Galați, pe care le-au restituit persoanelor de legătura aflate în legătură cu reprezentantul D., inculpata A. De asemenea, legătură dintre reprezentanții celor 24 agenți economici furnizori ai facturilor fiscale și inculpații A. și B. a fost asigurată de inculpații FF. și E.

Judecătorul de cameră preliminară a reținut că nu este de acord cu argumentația expusă de procuror în rechizitoriul. În primul rând, s-a apreciat că faptul că mulți din cei 24 de agenți economici își aveau sediul pe raza județului Galați nu semnifică faptul că pe teritoriul acestui județ s-ar fi săvârșit măcar în parte activitatea infracțională. De reținut în mod special că relațiile economice consemnate în facturile emise de acești agenți economici erau de fapt fictive (potrivit rechizitoriului), cu alte cuvinte ele nu au avut loc în mod efectiv. În acest sens, rechizitoriul procurorului arată că din probele administrate a rezultat că cele 1.936 de facturi fiscale au fost completate de reprezentanții celor 24 de agenți economici în biroul inculpatului B., acesta dictând reprezentanților entităților menționate aspectele ce trebuiau consemnate în aceste documente justificative cu privire la operațiunile comerciale care se urmăreau a fi dovedite scriptic.

În primul rând, s-a apreciat că nu prezintă relevanță raportat la competența teritorială a instanței faptul că după emiterea fapturilor ce atestau în mod nereal operațiuni economice acestea erau înscrise în contabilitatea agenților economici cu sediul în județul Galați, fiind folosite apoi la depunerea declarațiilor fiscale prevăzute de lege. Activitatea presupus infracțională dedusă judecății este cea de evaziune fiscală comisă de reprezentanții D., iar competența este atrasă strict de această activitate. Prin urmare, în momentul evidențierii în contabilitate a facturilor, activitatea infracțională se epuiza. În cauză, nu s-a dispus trimiterea în judecată sub aspectul vreunei/vreunor infracțiuni legate de această activitate ulterioară emiterii, ci doar în ceea ce privește evidențierea în contabilitate de către D. a facturilor emise ce atestau în mod fictiv derularea de operațiuni economice.

Secundo, s-a apreciat în mod similar nici faptul retragerii ulterioare a sumelor de bani virate de D. de pe teritoriul județului Galați (în cauză mun. Tecuci) nu atrage competența Tribunalului Galați. Această retragere nu face parte din conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală (evidențierea în contabilitate a documentelor justificative), este ulterioară momentul epuizării acesteia (sau a actelor materiale individuale) și nu are relevanță decât din punct de vedere probator.

Tertio, s-a apreciat că domiciliile inculpaților C. și E. nu sunt determinante în ceea ce privește competența teritorială. Așa cum s-a arătat la punctul 8 al încheierii, competența teritorială a instanțelor judecătorești este determinată, în ordine, potrivit celor patru criterii menționate la art. 41 alin. 1 din C. proc. pen., iar criteriul locuinței suspectului/inculpatului este abia al treilea, după cel al locului săvârșirii infracțiunii și cel al locului prinderii suspectului sau inculpatului. Câtă vreme aceste două persoane (C. și E.) nu au desfășurat efectiv activitatea infracțională (nici măcar în parte) pe teritoriul județului Galați, domiciliul pe care aceștia îl avea în perioada relevantă s-a apreciat că nu are nicio însemnătate.

Pe cale de consecință, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că în cauză nu au fost identificate elemente de fapt sau de drept, împrejurări, aspecte sau date care să atragă competența teritorială a Tribunalului Galați, astfel că în temeiul art. 50 din C. proc. pen., a admis excepția invocată și a declinat dosarul x/2021 (împreună cu dosarele asociate) în favoarea Tribunalului Botoșani. Cheltuielile judiciare avansate până la acest moment s-a dispus a fi avute în vedere la momentul soluționării definitive a cauzei. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 14 februarie 2022, creându-se în procedura de cameră preliminară dosarul asociat nr. x/2021 și fixându-se termen de judecată la data de 22 martie 2022. B.Prin încheierea penală nr. 70 din data de 31 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția Penală, în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 50 rap. la art. 47 alin. (3) și art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Botoșani, invocată din oficiu. A fost declinată competența de soluționare a cauzei înregistrată sub numărul x/2021 și a dosarelor asociate în favoarea Tribunalului Galați. A fost constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Botoșani și Tribunalul Galați. În temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în vederea soluționării conflictului negativ de competență. La termenul de judecată mai sus menționat, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Botoșani. Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Botoșani, invocată din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele: Potrivit art. 41 alin. (1) - (5) din C. proc. pen., (1) Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia. (3) În cazul în care, potrivit alin. (2),o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece. (4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1), competența revine instanței mai întâi sesizate. (5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini. Totodată, potrivit art. 174 din C. pen., prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. În cauză, prin rechizitoriul nr. x/2020 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, au fost trimiși în judecată 3 inculpați, respectiv inculpata A. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) din C. pen. și inculpații B. și C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 48 alin. (1) rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) din C. pen. În sarcina inculpaților s-a reținut o activitate infracțională complexă, specifică infracțiunii de evaziune fiscală, însă prin raportare de dispozițiile art. 174 din C. pen., fiecare dintre cei 3 inculpați a săvârșit o infracțiune distinctă care, în funcție de activitățile infracționale comise, poate fi săvârșită în locuri diferite. Astfel, în ceea ce o privește pe inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, faptă constând în aceea că în perioada 01.12.2010 - 19.10.2020, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator al S.C. D. Botoșani, ajutată de inculpații B., C. și alții, ar fi înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale, utilizând un număr de 1.936 de facturi fiscale, în valoare de 122.092.745,38 (cu T.V.A. aferentă de 13.958.394 RON), emise în numele P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. și P.F.A. Y., ce atestau scriptic derularea operațiunilor comerciale, respectiv livrări de carcasă de bovine, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 13.958.394 RON, reprezentând T.V.A. dedusă nelegal, activitatea infracțională desfășurată de aceasta s-a realizat în județul Botoșani, respectiv unde se află sediul societății D. Botoșani, în a cărei contabilitate au fost înregistrate facturile care nu au avut la bază operațiuni comerciale reale. În schimb, activitatea de complicitate la evaziune fiscală a celorlalți doi inculpați efectuată în vederea creării aparenței de legalitate a acelor operațiuni comerciale nu s-a realizat doar pe raza județului Botoșani, ci și a județului Galați, unde locuiesc persoanele fizice autorizate care au emis facturile fiscale în cauză. În sarcina acestora, s-a reținut inclusiv intermedierea legăturii S.C. D. Botoșani cu reprezentanții legali ai P.F.A. G. și alții care au pus la dispoziția inculpatei A. un număr de 1.664 de facturi fiscale, ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine. Or, în condițiile în care, atât inculpatul C., cât și reprezentanții P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. și P.F.A. BB., aveau domiciliul pe raza județului Galați, s-a apreciat că este evident că aceste operațiuni de determinare și intermediere a legăturii dintre aceștia și reprezentanții S.C. D. s-au realizat pe raza localităților de domiciliu, respectiv pe raza județului Galați. Totodată, prin actul de sesizare s-a reținut că reprezentanții celor 23 de P.F.A. care au relaționat doar scriptic cu D. au domiciliile ori au locuit în fapt, la momentul activității infracționale, în mai multe localități din județul Galați, au înființat o parte din entități, cărora le-au stabilit sediile sociale în diferite localități din județul Galați, au dus contabilei (martora EE.), domiciliată în județul Galați, facturi fiscale false de achiziție, ce au fost folosite pentru depunerea declarațiilor fiscale, au primit în conturile bancare ale entităților administrate sumele de bani consemnate în facturile fiscale pentru a crea aparență de realitate a tranzacțiilor cu D. și au retras, în numerar, mare parte din aceste sume de bani din municipiul Tecuci, județul Galați, pe care le-au restituit persoanelor aflate în legătură infracțională cu reprezentantul legal al D., inculpata A. S-a reținut de către judecătorul de cameră preliminară că aceste activități de creare a aparenței de realitate a tranzacțiilor nu pot fi disociate de infracțiunea de evaziune fiscală, reprezentând însăși actele de complicitate la săvârșirea infracțiunii. Prin urmare, a rezultat în mod evident că o parte din activitatea infracțională complexă s-a desfășurat și pe raza județului Galați, împrejurare de natură a atrage competența de soluționare a cauzei în primă instanță a Tribunalului Galați. În cauză, s-a apreciat că nu se poate reține că procurorul a învestit în mod aleatoriu Tribunalul Galați atât timp cât o parte din activitatea infracțională a fost săvârșită pe raza acestei instanței, urmărirea penală a fost efectuată în totalitate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, unul dintre cei trei inculpați, precum și 44 de martori (dintr-un număr total de 48 de martori), au domiciliile în județul Galați ori județele învecinate, desemnarea acestei instanțe fiind justificată de asigurarea caracterului echitabil a procesului penal și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Mai mult, s-a apreciat că ținând cont de distanța considerabilă dintre sediul Tribunalului Botoșani și domiciliile martorilor (situate în județele Galați, Brăila, Vaslui), costurile ridicate pentru transportul acestora la sediul instanței, inclusiv în cazul citării cu mandat de aducere, incidentele care apar pe parcursul judecății (cereri de amânare justificate de imposibilitatea prezentării apărătorilor inculpaților, alte cauze care ar împiedica audierea martorilor prezenți), s-ar putea impune audierea acestora prin comisie rogatorie, aspect ce ar aduce atingere inclusiv principiului nemijlocirii administrării probelor în condițiile în care majoritatea martorilor au domiciliul în județul Galați. Față de considerentele expuse anterior, judecătorul de cameră preliminară a reținut că în mod corect a fost sesizat Tribunalul Galați și ca primă instanță sesizată a dobândit competența de soluționare a prezentei cauze, motiv pentru care, în temeiul art. 50 raportat la art. 47 alin. (3) și art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Botoșani și a declinat competența de soluționare a cauzei înregistrată sub numărul x/2021 și a dosarelor asociate în favoarea Tribunalului Galați. Totodată, având în vedere că ambele instanțe și-au declinat reciproc competența, judecătorul de cameră preliminară a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Botoșani și Tribunalul Galați și, în temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în vederea soluționării conflictului negativ de competență. C.Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Galați, pentru următoarele considerente: Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, cu privire la inculpații A., B. și C. Din probele administrate în timpul urmăririi penale rezultă că presupusa activitate infracțională a inculpaților s-a desfășurat și a produs urmări pe teritoriul României,și pe raza municipiului Galați. În ceea ce privește determinarea competenței teritoriale a instanțelor de judecată, aceasta se realizează în funcție de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., text de lege potrivit căruia, pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României, competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârșirii infracțiuni (forum delicticomissi), astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiași text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis); locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta (forum domicilii) și locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae). Potrivit art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., "prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia." Potrivit art. 41 alin. (5) din C. proc. pen. "ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini." Totodată, potrivit art. 42 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. "Infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României se judecă de către instanțele în a căror circumscripție se află locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică; Dacă inculpatul nu locuiește sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracțiunea este de competența judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 București, iar în celelalte cazuri, de instanța competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul București, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel. În cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 41 alin. (5) și art. 42 din C. proc. pen. Ordinea de prioritate se aplică doar în cazul în care două sau mai multe instanțe au fost sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini. Determinarea competenței, în primă instanță, în prezenta cauză nu intră sub incidența dispozițiilor art. 41 alin. (5) din C. proc. pen., întrucât urmărirea penală s-a efectuat cu respectarea competenței materiale sau teritoriale. Evaluând datele concrete ale speței prin prisma dispozițiilor legale care guvernează competența teritorială a instanțelor, anterior menționate, Înalta Curte constată că Tribunalul Galați se încadrează în ordinea stabilită de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., fiind una dintre instanțele în raza căreia s-a desfășurat activitatea infracțională și s-a produs urmarea acesteia. Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni în circumscripția mai multor instanțe, dispozițiile art. 41 alin. (2) și (3) din C. proc. pen., nu stabilesc competența uneia dintre instanțe ori o preferință a stabilirii competenței în funcție de locul unde a fost desfășurată majoritatea activității infracționale, ci oricare dintre aceste instanțe este competentă să judece,lăsând la latitudine autorităților judiciare stabilirea competenței în funcție de particularitățile speței. Sub acest aspect, nu este lipsit de importanță faptul că inculpatul C., cât și reprezentanții P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. și P.F.A. BB., aveau domiciliul pe raza județului Galați, astfel că este evident că aceste operațiuni de determinare și intermediere a legăturii dintre aceștia și reprezentanții S.C. D. s-au realizat pe raza localităților de domiciliu, respectiv pe raza județului Galați. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B. și C., în favoarea Tribunalului Galați, instanță căreia i se trimite dosarul. Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 313 RON, pentru inculpații A., B. și C., rămân în sarcina statului.