ÎCCJ, Decizia nr. 13/2022

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători Penal 2-2021 în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 54 din data de 27 ianuarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a reținut, în esență, că petentul A. a formulat contestație împotriva unei hotărâri judecătorești definitive (decizia penală nr. 54 din data de 27 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020) astfel încât acestuia nu îi este recunoscută calea de atac exercitată împotriva deciziei penale nr. 54 din data de 27 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, întrucât a fost formulată împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Împotriva deciziei penale nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători Penal 2-2021 în dosarul nr. x/2021, revizuentul A. a exercitat prezenta cale de atac, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți - Completul de 5 Judecători, Penal 2-2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind stabilit în mod aleatoriu la data de 31 ianuarie 2022, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Examinând cererea de revizuire formulată, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, dar și prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători-P2-2021 constată că este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 din C. proc. pen. și numai în cazurile prevăzute de art. 453 din același cod, singurele apte să conducă la o reexaminare în fapt a cauzei penale.

Astfel, atât din conținutul prevederilor art. 453 alin. (1) din C. proc. pen., cât și din cuprinsul alin. (2) - (5) ale aceluiași articol cu privire la condițiile în care cazurile reglementate la art. 453 alin. (1) din C. proc. pen. constituie motive de revizuire, rezultă că, sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești prin care s-a soluționat fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanțial, pronunțându-se o soluție de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal.

Prin urmare, hotărârile judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot fi supuse revizuirii.

Or, decizia împotriva căreia petentul a formulat cererea de revizuire a fost pronunțată într-o cauză ce avea ca obiect contestația formulată de petentul A. împotriva soluției dispuse într-o contestație în anulare privind decizia penală nr. 784 din 24 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii nr. 321/RC din data de 24 septembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

Așadar, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că hotărârea vizată prin cererea de revizuire nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 452 din C. proc. pen., deoarece nu conține o rezolvare a fondului cauzei, în sensul că instanța nu s-a pronunțat asupra raportului juridic de drept substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal, nefiind rezolvată vreo acțiune penală și nefiind pronunțată vreuna din soluțiile prevăzute în art. 396 alin. (1) din C. proc. pen., respectiv condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal (în acest sens, decizia nr. 42 din 14.02.2005 pronunțată de Înalta Curte - Completul de 9 judecători, decizia nr. XVII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în soluționarea unui recurs în interesul legii).

Ca urmare, cererea de revizuire îndreptată împotriva altei hotărâri definitive, prin care nu s-a soluționat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, este inadmisibilă.

Astfel, în materie penală, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pot fi exercitate în condițiile strict prevăzute de normele de procedură. C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

În aceste condiții, evaluarea susținerilor revizuentului A. prin cererea de revizuire nu poate fi examinată.

Totodată, față de aceste considerente, nu se mai impune analizarea celorlalte condiții de admisibilitate în principiu ale cererii de revizuire, prevăzute de art. 459 alin. (3) din C. proc. pen., respectiv calitatea în care revizuentul a introdus cererea, termenul de introducere a cererii, respectarea condițiilor de fond și de formă ale cererii de revizuire, etc.

Pentru considerentele expuse, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 459 alin. (5) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de către revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători Penal 2-2021 în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de către revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători Penal 2-2021 în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2022.

Procesat de GGC - LM