ÎCCJ, Decizia nr. 34/2022
ÎCCJ, Decizia nr. 34/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
I. Prin decizia penală nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 54 din data de 27 ianuarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, Completul de 5 Judecători al instanței supreme a reținut, în esență, că petentul A. a formulat contestație împotriva unei hotărâri judecătorești definitive (decizia penală nr. 54 din data de 27 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020). În acest sens, s-a apreciat că petentului nu îi este recunoscută calea de atac exercitată împotriva deciziei indicate, întrucât a fost formulată împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare.
Împotriva deciziei penale nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021, contestatorul A. a exercitat calea de atac a revizuirii.
II. Prin decizia penală nr. 13 din data de 31 ianuarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de către revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021.
Soluția instanței a fost pronunțată din perspectiva dispozițiilor art. 453 din C. proc. pen., potrivit cărora sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești prin care s-a soluționat fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanțial, pronunțându-se o soluție de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal.
Or, decizia împotriva căreia contestatorul a formulat cererea de revizuire a fost pronunțată într-o cauză ce avea ca obiect contestația formulată de petentul A. împotriva soluției dispuse într-o contestație în anulare formulate împotriva deciziei penale nr. 784 din 24 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii nr. 321/RC din data de 24 septembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.
III. Împotriva deciziei penale nr. 13 din 31 ianuarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, revizuentul A. exercitat calea de atac a contestației în anulare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, sub nr. x/2022, primul termen fiind stabilit în mod aleatoriu la data de 21 martie 2022, termen la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători examinând contestația în anulare formulată, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea în principiu, prin prisma dispozițiilor art. 431 alin. (2) raportat la art. 426 și următoarele din C. proc. pen., constată că este inadmisibilă, și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători reține că revizuentul A. a exercitat calea extraordinară de atac a contestației în anulare care, potrivit dispozițiilor legale, poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, fiind un remediu procesual prin care se pot repara erori de neînlăturat pe alte căi procesuale.
Contestația în anulare este o cale de atac de retractare pentru vicii, nulități privind actele de procedură și, prin urmare, motivul contestației în anulare nu îl poate constitui o nulitate care ar privi fondul cauzei (vitio sau errores in iudicando).
În același sens, Curtea Constituțională a constatat că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în cuprinsul dispozițiilor art. 426-432 din C. proc. pen.
Potrivit dispozițiilor art. 426 din C. proc. pen., "împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când deși legal citată a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre aceasta imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă."
Astfel cum a subliniat în mod constant în jurisprudența sa, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reamintește faptul că hotărârile penale definitive ce pot fi atacate cu contestație în anulare, conform art. 426 alin. (1) C. proc. pen. vizează, exclusiv, hotărârile penale definitive prin care se soluționează fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanțial, pronunțându-se o soluție de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal, indiferent dacă judecata în primă instanță sau în calea ordinară de atac este consecința rejudecării cauzei ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac.
Se constată că în prezenta cauză s-a formulat contestație în anulare împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, revizuirea exercitată împotriva deciziei penale nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021, decizie prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva unei alte hotărâri definitive.
Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reține că prin hotărârea atacată, respectiv decizia penală nr. 13 din 31 ianuarie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021, nu a fost soluționată acțiunea penală și/sau acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal, astfel încât aceasta nu are natura și aptitudinea unei hotărâri ce poate fi atacată pe calea contestației în anulare.
În același sens, Curtea Constituțională a statuat că "indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei" (decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 21 septembrie 2016, paragraful 18).
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În consecință, se constată că nici decizia prin care s-a respins, ca inadmisibilă, revizuirea formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 146 din 24 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători Penal 2-2021 în dosarul nr. x/2021, nu este susceptibilă a fi atacată printr-o contestație în anulare.
Astfel cum s-a arătat, în mod constant, în jurisprudența instanței supreme, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de cele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 13 din data de 31 ianuarie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 13 din data de 31 ianuarie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 martie 2022.
Procesat de GGC - LM