ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3601/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H. au chemat în judecată pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, contestând decizia nr. 24 din data de 29.01.2018 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin care s-a dispus că, începând cu data de 01.01.2018, personalul auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov beneficiază de drepturile salariale indicate în tabelul anexat deciziei anterior menționate, precum și decizia nr. 39 din data de 28.02.2018 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin care s-a dispus că, începând cu data de 01.01.2018, personalul auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, beneficiază de drepturile salariale indicate în tabelul anexat deciziei anterior menționate. Reclamanții solicită revocarea deciziilor mai sus menționate și emiterea unei noi decizii de încadrare și salarizare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, cu respectarea prevederilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a principiului nediscriminării prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituția României, precum și a dispozițiilor prevăzute în Decizia nr. 23/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin sentința civilă nr. 4700 din data de 16 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a - VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis excepțiile lipsei calității procesual pasive invocate de către pârâții Ministerul Publice -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice.

A respins acțiunea formulată împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A respins în rest cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 4700 din data de 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., precizând că urmează să depună ulterior motivele de recurs.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că recursul declarat la 15 februarie 2019 nu cuprinde motivele de nelegalitate, astfel cum dispun prevederile art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care instanța de recurs ar putea reține, din oficiu, motive de casare de ordine publică.

Or, în cauză, nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanță.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul - pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Constată nulitatea recursului declarat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H. împotriva sentinței civile nr. 4700 din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția VIII - a contencios administrativ și fiscal, pentru nemotivare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2021.

GGC - BR