ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3574/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3574/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22.08.2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub numărul de dosar x/2018, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 16124/30.07.2018 emisă de pârât.
Pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 4989 din 3 decembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților - Comisia Specială, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 4989 din 3 decembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea în fond a cauzei.
În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurentul-reclamant a arătat, în esență, că instanța de fond a ignorat total dispozițiile legale imperative încălcate cu rea credință de către pârât, dispoziții ce au fost prezentate și în cadrul răspunsului la întâmpinare și a căror respectare înlătură orice dubiu cu privire la existența cererii de plată pe formular tipizat, depusă la data de 8 august 2016, odată cu întocmirea dosarului de daună.
A susținut că, prin neanalizarea răspunsului la întâmpinare, instanța de fond s-a dovedit a fi părtinitoare, ignorând aspectele din răspunsul la întâmpinare. Mai mult, aceasta s-a mărginit la invocarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 213/2015 fără a motivat în niciun fel susținerile din răspunsul la întâmpinare cu privire la neaplicabilitatea în cauză a acestor dispoziții.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
Procedura de soluționare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din 18 martie 2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 4 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților. La termenul din 4 martie 2021 cauza a fost amânată la 10 iunie 2021, față de lipsa de procedură cu recurentul-reclamant.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele expuse în continuare.
Argumente de fapt și de drept relevante
Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită de către reclamantul A. cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, anularea Deciziei nr. 16124/30.07.2018, emisă de către pârât.
Prin sentința ce formează obiectul recursului, instanța de fond a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților - Comisia Specială, ca neîntemeiată, reținând că, din dosarul administrativ înaintat de pârât, rezultă că reclamantul a depus la 8 august 2016 cerere de deschidere a dosarului de daună, iar nu cerere de plată, astfel că, pârâtul nu poate efectua nicio plată.
Înalta Curte constată că, în mod greșit, prima instanță a analizat doar argumentele invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, fără a ține seama și de aspectele invocate prin răspunsul la întâmpinare formulat de acesta, ce reprezintă o completare a motivelor de fapt și de drept ale cererii sale, dar pe care prima instanță a omis a le analiza.
Examinând actele din dosar, se observă că întâmpinarea a fost comunicată reclamantului la 16 octombrie 2018 (conform dovezii de la fila x verso din dosarul primei instanțe), s-a formulat răspuns la întâmpinare, înaintat la dosar prin poștă la 29 octombrie 2018 (conform dovezii de la dosarul primei instanțe), în termenul de 10 zile prevăzut de art. 201 alin. (2) C. proc. civ.
Astfel fiind, prima instanță nu a răspuns susținerilor reclamantului din răspunsul la întâmpinare, cu atât mai mult cu cât aspectele invocate prin acest înscris răspund apărărilor pârâtei din întâmpinare.
Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 204 alin. (1) C. proc. civ.:
"Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei."
Înalta Curte constată că, și din această perspectivă, răspunsul la întâmpinare se impunea să fie analizat de către prima instanță, având în vedere că a fost depus în cadrul procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, până la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate.
Or, prima instanță trebuia să califice și să examineze toate motivele invocate de părți în cadrul procedurii de regularizare a cererii introductive, respectiv până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 204 C. proc. civ.
De altfel, prin cererea de recurs și prin răspunsul la întâmpinare depus în fața instanței de recurs, recurentul-reclamant invocă împrejurarea completării motivelor din cererea de chemare în judecată după ce a luat cunoștință de aspectele menționate în întâmpinare, completare depusă până la primul termen de judecată.
Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod eronat instanța de fond a analizat doar aspectele invocate prin cererea de chemare în judecată, fără a analiza și cele susținute de reclamant prin răspunsul la întâmpinare depus în fața instanței de fond și aflat la filele x (dosar prima instanță) și care, în raport cu momentul la care a fost depus, se impunea a fi analizat.
Pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților, Înalta Curte apreciază că se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, care, astfel cum dispune expres art. 501 din C. proc. civ., va judeca din nou litigiul ținând seama de toate motivele și apărările invocate de reclamantă prin acțiune și prin răspunsul la întâmpinare, precum și de pârâtă prin întâmpinare.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 4989 din 3 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 4989 din 3 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 10 iunie 2021.