ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Asupra recursului în casație de față;
În baza actelor din dosar constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 46 din data de 16.04.2021, pronunțată de Tribunalul Brăila, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 314 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de deținerea de echipamente în vederea falsificării de valori, faptă săvârșită la începutul lunii martie 2014.
În baza art. 367 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă principală de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă săvârșită în perioada ianuarie - iulie 2015.
În baza art. 213 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă principală de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, faptă săvârșită în perioada 2014 - iulie 2015.
În baza art. 97 alin. (1) C. pen., s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 548/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. x/2014, definitivă la data de 10.04.2015, prin Decizia penală nr. 481/10.04.2015 a Curții de Apel Galați, pentru comiterea infracțiunii de efectuare, fără drept, de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, în formă continuată, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., faptă săvârșită în perioada noiembrie 2013 - martie 2014.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate în cauză: 3 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 548/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. x/2014, pentru care s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 2 ani și 2 luni, reprezentând 1/3 din cuantumul celorlalte pedepse aplicate, în total având de executat o pedeapsă principală rezultantă de 5 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală de 5 ani și 8 luni închisoare, s-a stabilit că inculpatul va executa și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., și anume: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 4 ani.
În baza art. 54 C. pen. și art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., și anume: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 72 C. pen., din pedeapsa principală de 5 ani și 8 luni închisoare, s-a dedus durata reținerii de 24 de ore, din data de 12.04.2017, orele 20:15 până la data de 13.04.2017, orele 20:15.
În baza art. 367 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă principală de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă săvârșită în perioada ianuarie - iulie 2015.
În baza art. 213 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă principală de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, faptă săvârșită în perioada 2014 - iulie 2015.
S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul B. a fost trimis în judecată în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunile pentru care, prin Sentința penală nr. 2293/14.12.2017, pronunțată de Judecătoria Brăila în Dosarul nr. x/2017, definitivă la data de 23.02.2018, prin Decizia penală nr. 240/23.02.2018 a Curții de Apel Galați, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 2293/14.12.2017, pronunțată de Judecătoria Brăila în Dosarul nr. x/2017, definitivă la data de 23.02.2018, prin Decizia penală nr. 240/23.02.2018 a Curții de Apel Galați, în pedepsele componente:
- 1 an închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. d) C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 2293/14.12.2017, pronunțată de Judecătoria Brăila în Dosarul nr. x/2017, definitivă la data de 23.02.2018, prin Decizia penală nr. 240/23.02.2018 a Curții de Apel Galați, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 44 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., faptă săvârșită la data de 19/20.12.2015;
- 1 an și 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 3121/12.10.2016 a Judecătoriei Timișoara, definitivă la data de 22.12.2016, prin Decizia penală nr. 1600/22.12.2016 a Curții de Apel Timișoara, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 107 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 29/1997, faptă săvârșită la data de 27.08.2015;
- 1 an închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 548/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. x/2014, definitivă la data de 10.04.2015, prin Decizia penală nr. 481/A/10.04.2015 a Curții de Apel Galați, pentru comiterea infracțiunii de efectuare, fără drept, de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, în formă continuată, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., faptă săvârșită în perioada noiembrie 2013 - martie 2014.
A fost înlăturat sporul de pedeapsă de 8 luni închisoare aplicat.
A fost menținută revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 548/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. x/2014, definitivă la data de 10.04.2015, prin Decizia penală nr. 481/A/10.04.2015 a Curții de Apel Galați.
În baza art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea următoarelor pedepse principale:
- 2 ani și 6 luni închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, aplicate în cauză;
- 1 an închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 2293/14.12.2017, pronunțată de Judecătoria Brăila în Dosarul nr. x/2017, definitivă la data de 23.02.2018, prin Decizia penală nr. 240/23.02.2018 a Curții de Apel Galați;
- 1 an și 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 3121/12.10.2016, pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. x/2016, definitivă la data de 22.12.2016, prin Decizia penală nr. 1600/A/22.12.2016 a Curții de Apel Timișoara;
- 1 an închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 548/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. x/2014, definitivă la data de 10.04.2015, prin Decizia penală nr. 481/10.04.2015 a Curții de Apel Galați, inculpatul B. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 1 an, 11 luni și 10 zile, reprezentând 1/3 din cuantumul celorlalte pedepse aplicate, în total având de executat o pedeapsă principală rezultantă de 5 ani, 5 luni și 10 zile închisoare.
În baza art. 45 alin. (2) și alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală de 5 ani, 5 luni și 10 zile închisoare, s-a stabilit că inculpatul va executa și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. d) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 45 alin. (4) C. pen., din pedeapsa complementară rezultantă stabilită mai sus, s-a dedus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. d) C. pen., pe o durată de 2 ani, executată în întregime, în perioada 08.11.2018 - 08.11.2020, în final alături de pedeapsa principală de 5 ani, 5 luni și 10 zile închisoare, inculpatul având de executat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., și anume: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani.
În baza art. 54 C. pen. și art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., și anume: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 40 alin. (3) C. pen., din pedeapsa principală de 5 ani, 5 luni și 10 zile închisoare, s-a dedus durata efectiv executată, din data de 03.03.2017 până la data de 30.10.2018.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x din 26.02.2018, emis de Judecătoria Brăila în Dosarul nr. x/2017 și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei de 5 ani, 5 luni și 10 zile închisoare, stabilită prin prezenta hotărâre.
În baza art. 367 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă principală de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă săvârșită în perioada ianuarie - iulie 2015.
În baza art. 213 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru comiterea infracțiunii de proxenetism în formă continuată, faptă săvârșită în perioada ianuarie - iulie 2015.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale: 2 ani închisoare și 3 ani închisoare, inculpatul C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 8 luni, reprezentând 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse aplicate, în total având de executat o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (1) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală de 3 ani și 8 luni închisoare, s-a stabilit că inculpatul va executa și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., și anume: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 54 C. pen. și art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., și anume: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 72 C. pen., din pedeapsa principală de 3 ani și 8 luni închisoare, s-a dedus durata reținerii de 24 de ore, din data de 06.04.2017, orele 19:15 până la data de 07.04.2017, orele 19:15.
În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați, în folosul statului, a următoarelor sume de bani:
- de la inculpatul A., suma de 17.500 euro, în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat din comiterea infracțiunii de proxenetism (de la martora D.);
- de la inculpatul B., suma de 17.500 euro, în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat din comiterea infracțiunii de proxenetism (de la martora D.);
- de la inculpatul C., suma de 10.000 euro, în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpat din comiterea infracțiunii de proxenetism (de la martora E.).
În baza art. 7 cu referire la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, cu modificările ulterioare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații A., B. și C., în vederea introducerii profilului genetic al acestora în Sistemul Național de Date Genetice.
În baza art. 272 - 275 C. proc. pen., s-a stabilit obligația de plată a cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:
- au fost obligați inculpații A., B. și C. la plata sumei de câte 4.200 RON fiecare, cheltuieli judiciare către stat;
- suma de 3.687 RON, reprezentând onorariile avocaților din oficiu în dosarul de instanță - faza camerei preliminare și în dosarul de instanță - faza cercetării judecătorești, a rămas în sarcina statului.
S-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiției a sumei totale de 1.302 RON, reprezentând onorariile avocaților din oficiu în dosarul de instanță - faza cercetării judecătorești, după cum urmează:
- suma de 217 RON, către avocat F., reprezentând 1/4 din onorariul avocatului din oficiu în dosarul de instanță - faza cercetării judecătorești, pentru inculpatul A. (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. x din 27.09.2019, eliberată de Baroul Brăila);
- suma de 217 RON, către avocat G., reprezentând 1/4 din onorariul avocatului din oficiu în dosarul de instanță - faza cercetării judecătorești, pentru inculpatul C. (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. x din 27.09.2019, eliberată de Baroul Brăila);
- suma de 868 RON, către avocat H., reprezentând onorariu avocat din oficiu în dosarul de instanță - faza cercetării judecătorești, pentru inculpatul B. (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. x din 27.09.2019, eliberată de Baroul Brăila).
Împotriva hotărârii instanței de fond au declarat apel inculpații A., B. și C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin Decizia penală nr. 542/A din 12 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A. , B. și C. împotriva Sentinței penale nr. 46 din data de 16.04.2021 a Tribunalului Brăila.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 651 RON, s-a dispus a se vira către Baroul Galați, din fondurile Ministerului Justiției (av. I.).
În baza art. 275 alin. (2), (4) C. proc. pen., au fost obligați apelanții inculpați la plata a câte 300 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în apel.
Împotriva hotărârii instanței de apel, cu respectarea termenului prevăzut de dispozițiile art. 435 C. proc. pen., a declarat recurs în casație inculpatul A., la data de 23 mai 2022.
În cuprinsul cererii de recurs formulată de inculpatul A., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., s-a arătat, în esență, că, în mod greșit, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.
Astfel, s-a susținut că fapta reținută în sarcina sa, ca fundament al condamnării pentru comiterea infracțiunii anterior menționate, nu este prevăzută de legea penală.
În concret, raportat la starea de fapt reținută de prima instanță de judecată, preluată integral de instanța de apel, acesta a apreciat că acțiunile ce i-au fost imputate nu îndeplinesc condiția de tipicitate obiectivă a infracțiunii în discuție.
Sub un prim aspect al analizei tipicității obiective, s-a menționat că este de observat faptul că instanțele anterioare au perpetuat o confuzie, creată de acuzare, prin rechizitoriu, în privința compunerii, scopului, modului și momentului inițierii și constituirii grupului pretins infracțional organizat, ce nu poate valida soluția de condamnare a recurentului inculpat.
Mai precis, s-a arătat că, relativ la starea de fapt reținută, este necesar a se constata că instanțele de judecată au reținut că recurentul inculpat a inițiat un grup infracțional organizat "profilat, inițial, pe comiterea de infracțiuni din sfera criminalității informatice și, ulterior, în perioada 2015 - 2016, pe proxenetism. Activitatea grupării, la care au aderat B. și C., s-a desfășurat atât în România, cât și în alte țări din Europa". Cu toate acestea, referitor la aceeași infracțiune, s-au mai consemnat următoarele:
"(...) Fapta inculpaților A., B. și C. care, în luna ianuarie 2015, pe teritoriul României, respectiv municipiul Brăila, au constituit un grup infracțional organizat, profilat pe săvârșirea infracțiunii de proxenetism, care și-a desfășurat activitatea atât pe raza municipiului Brăila, cât și pe teritoriul Belgiei, în localitatea Anvers, până în luna iulie 2015, grup coordonat de A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat (...)".
Așadar, din examinarea comparativă a considerentelor în discuție, rezultă, pe de o parte, că, fără a se preciza momentul, recurentul inculpat ar fi inițiat (modalitate distinctă de comitere a infracțiunii, față de constituire) un grup infracțional organizat, fără indicarea constituenților, în scopul comiterii de infracțiuni informatice, la care ceilalți inculpați ar fi aderat (modalitate distinctă de comitere a infracțiunii, față de constituire), pe când, în partea finală, s-a consemnat că cei trei inculpați ar fi constituit grupul în discuție, în luna ianuarie 2015, pentru comiterea infracțiunii de proxenetism.
Ca atare, s-a apreciat de către recurent că nu se poate valida soluția de condamnare, pentru infracțiunea în discuție, câtă vreme se constată că i s-a reținut comiterea mai multor acțiuni ilicite, circumscrise unor modalități diferite de săvârșire a infracțiunii, în cadrul prezumat a două grupuri presupus infracționale și neexplicate, în fapt, de instanțele de judecată.
A învederat recurentul inculpat că, prin actul de sesizare, preluat ad litteram de instanțele de judecată, în propriile motivări, s-au avut în vedere acțiuni ilicite diferite, presupus comise în cadrul a două grupuri, pretins infracționale, respectiv cel constituit în anul 2013, profilat pe infracțiuni informatice, și cel din anul 2015, având drept scop comiterea infracțiunii de proxenetism. Dacă, în privința primului grup presupus infracțional, nu s-au realizat niciun fel de mențiuni, referitoare la persoanele componente, în referire la cel de-al doilea, este de observat că, între acțiunile ilicite de constituire și de aderare la un grup infracțional organizat, imputate și inculpatului recurent, nu s-a realizat nicio deosebire, deși între ele există o importantă distincție, acestea excluzându-se reciproc, în sensul că, cel care a constituit nu poate fi aderent la grup, și invers.
În al doilea rând, recurentul a susținut că nelegalitatea hotărârii instanței de apel rezultă și din aceea că, deși a fost condamnat pentru comiterea de acțiuni ilicite, circumscrise scopului celui de-al doilea grup pretins infracțional, acuzarea nici măcar nu a fixat cadrul urmăririi penale, în aceste limite.
De asemenea, recurentul inculpat a arătat că starea de fapt reținută în cauză nu relevă existența unei pluralități constituite de infractori, în înțelesul art. 367 alin. (1) din C. pen., ci, cel mult, o pluralitate ocazională.
Din acest motiv, a apreciat că se impune casarea, în parte, a deciziei atacate, desființarea soluției primei instanțe și, în rejudecare, achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru comiterea, în perioada ianuarie - iulie 2015, a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.
A subliniat că se impune a se constata că nici judecătorul fondului și nici instanța de apel nu au descris modul în care ar fi acționat, în luna ianuarie 2015, în vederea constituirii grupului infracțional. Dimpotrivă, considerentele instanțelor mențin confuzia acuzării, creată asupra persoanelor constituente, scopului, modului, inițierii și constituirii grupului pretins infracțional organizat.
Totodată, recurentul a precizat că, din examinarea considerentelor deciziei recurate, rezultă că nu au fost consemnate argumente din care să rezulte întrunirea laturii obiective a infracțiunii ce i-a fost imputată și nici mijloacele de probă care au condus la concluzia existenței pluralității constituite de infractori și care au fost acțiunile ilicite, concrete și determinate, comise de acesta, pentru a se putea aprecia asupra integrării sale în grup.
A menționat că, din punct de vedere teoretic, infracțiunea imputată este una continuă, ceea ce înseamnă că acuzarea și, ulterior, instanțele de judecată, aveau obligația legală, pozitivă, de a stabili și descrie nu doar momentul, ci și modul consumării infracțiunii, în luna iulie 2015, ceea ce presupunea verificarea condiției obiective a asocierii, efective, a coinculpaților, prin adoptarea, expresă sau tacită, a unui presupus plan comun de acțiune.
Astfel, recurentul a învederat că, din cronologia alegațiilor acuzării, preluate ad litteram de instanțele de judecată, reiese că pretinsul grup infracțional organizat ar fi probat prin acțiunile ilicite ce i-au fost imputate, presupus comise în anul 2015, circumscrise infracțiunii de proxenetism.
Ca atare, față de omisiunea instanțelor de judecată de a verifica modul de constituire a grupului pretins infracțional organizat, de împrejurarea că, pentru perioada ianuarie - iulie 2015, nu a fost relevată o stare de fapt pe baza căreia să poată fi decelată existența grupului în discuție, în sensul normei de drept material analizate, recurentul inculpat a apreciat că se impune concluzia neîndeplinirii tipicității obiective a primei infracțiuni imputate și achitarea sa, în baza temeiului de drept invocat.
Prin încheierea din 20 octombrie 2022 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, apreciind că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 434 C. proc. pen. - art. 438 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 542/A din 12 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori și a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată de recurent.
Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casație formulat de inculpatul A. ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Recurentul și-a întemeiat cererea pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând, în esență, că pentru infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., la dosar, nu există probe care să conducă la concluzia existenței pluralității constituite de infractori și nici care să demonstreze existența unor acțiuni ilicite, concrete și determinate, comise de inculpat, interpretându-se, de către instanțele de fond și apel, în mod eronat, situația de fapt reținută în cauză, motiv pentru care, se impune achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a C. proc. pen.
Înalta Curte reține că, în condițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, caz de casare ce vizează situațiile în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă prevăzută de norma de incriminare; dacă instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obține schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidența unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel.
Este de menționat că, din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., nu se poate realiza o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea factuală reținută de instanța de apel.
Astfel, în speță, în ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., se constată că inculpatul a fost condamnat de instanțele de fond și apel, reținându-se, în esență, că, în luna ianuarie 2015, împreună cu alți doi inculpați, respectiv B. și C., au constituit un grup infracțional organizat, profilat pe săvârșirea infracțiunii de proxenetism, care și-a desfășurat activitatea atât pe raza municipiului Brăila, cât și pe teritoriul Belgiei, în localitatea Anvers, până în luna iulie 2015, grup coordonat de A.
În acest sens, membrii grupului infracțional organizat, aflându-se pe raza municipiului Brăila, le-au determinat pe D. și E. să practice prostituția, asigurându-le transportul din România în Belgia și retur, înlesnind practicarea prostituției prin trimiterea din România a sumelor de bani necesare efectuării plăților chiriei și a "vitrinelor" unde tinerele practicau prostituția și supraveghind, totodată, activitatea acestora atât din România, cât și în Belgia.
Totodată, membrii grupului infracțional organizat au obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către tinerele mai sus menționate, sumele de bani obținute fiind investite în barul "Insomnia", deținut de inculpații A. și B. și unde lucra ca ospătar C.
Or, prin criticile formulate de inculpatul A. cu privire la lipsa elementelor de tipicitate a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., critici circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., se tinde la o reapreciere a probelor administrate în cauză cu consecința stabilirii unor împrejurări faptice diferite de cele reținute de instanțele inferioare, încercând să se dovedească că recurentul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, ceea ce nu este permis a se realiza pe calea extraordinară de atac a recursului în casație, care se limitează la verificarea unei hotărâri intrată în puterea lucrului judecat doar la anumite chestiuni de drept, expres și limitativ prevăzute de lege.
În aceste condiții, Înalta Curte, raportându-se la situația de fapt stabilită cu caracter definitiv de instanța de apel, constată că, în cauză, grupul organizat a fost format din inculpații A., B. și C., aceștia determinându-le pe martorele D. și E. să practice prostituția, asigurându-le transportul din România în Belgia și retur, înlesnind practicarea prostituției prin trimiterea din România a sumelor de bani necesare efectuării plăților chiriei și a "vitrinelor" unde tinerele practicau prostituția și supraveghind, totodată, activitatea acestora atât din România, cât și în Belgia, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.
Pentru considerentele dezvoltate anterior, având în vedere că, în cauză, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., întrucât faptele pentru care a fost condamnat inculpatul A. sunt prevăzute de lega penală, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 542/A din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019 și va obliga recurentul, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat, întrucât se află în culpă procesuală.
Totodată, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați B. și C., în sumă de câte 680 RON, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 542/A din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați B. și C., în sumă de câte 680 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 decembrie 2022.