ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 217 din 07.11.2022 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț a fost condamnat inculpatul A., aflat în prezent în stare de arest preventiv, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. (10) din C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. (10) din C. proc. pen. și la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evadare, prevăzută de art. 285 alin. (3), lit. c) din C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 38, alin. (1) din C. pen. și art. 39, alin. (1) lit. b) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 8 luni închisoare (reprezentând 1/3 din celelalte pedepse aplicate), inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 14 luni închisoare.

În temeiul art. 399, alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 202 și art. 208 din C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă luată față de inculpatul A. prin încheierea nr. 25/AP din 06.07.2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. pedeapsa executată prin reținerea de 24 de ore din data de 05.07.2022 până la data de 06.07.2022 și a arestului preventiv din data de 06.07.2022 până la zi.

În baza art. 66 alin. (1), lit. a), b), d) din C. pen. i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, pe o perioadă de 3 ani în condițiile prevăzute de art. 68 al 1 lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, sens în care i s-a adus la cunoștință acestuia că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J a profilului genetic.

În temeiul art. 25, alin. (1), art. 397 din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata către partea civilă B. a sumei de 5000 euro echivalent în RON cu titlu de daune morale și a sumei de 2240 RON, daune materiale.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Biroul de Avocați Neamț pentru avocat C. (delegație nr. x) a sumei de 627 de RON, reprezentând onorariu asistență juridică din oficiu pentru inculpat în procedura camerei preliminare.

În temeiul art. 276, alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1.200 RON, cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat.

În temeiul art. 274, alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 800 de RON cheltuieli judiciare.

II. Prin Decizia penală nr. 215 din data de 10 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 415 din C. proc. pen. s-a luat act de retragerea apelului formulat de apelantul-inculpat A.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Neamț și apelul declarat de partea civilă B. împotriva Sentinței penale nr. 217 din 07.11.2022 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț în Dosarul nr. x/2022.

S-a desființat, în parte, sentința penală amintită, în ceea ce privește latura penală, s-a reținut cauza spre rejudecare și, pe fond:

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218, alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. (10) din C. proc. pen., de la 2 ani și 6 luni închisoare, la 4 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. i s-a interzis inculpatului A. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), lit. n) și o) (dreptul de a comunica cu victima B. sau membrii familiei acesteia, dreptul de a se apropia la o distanță 100 metri de locuința sa situată pe str. x sau locul unde victima desfășoară activități sociale, respectiv locul de muncă Tg Neamț);

În temeiul art. 66 alin. (1) din C. pen. i s-a interzis inculpatului A. cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și o) din C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (1) și alin. (3) din C. pen.

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 233 din C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. (10) din C. proc. pen., de la 1 an și 6 luni închisoare, la 3 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. i s-a interzis inculpatului A. cu titlu pedeapsă complementară, pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și lit. h) (dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme);

În temeiul art. 66 alin. (1) din C. pen. i s-a interzis inculpatului A. cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen., în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (1) și alin. (3) din C. pen.

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de evadare, prevăzută de art. 285 alin. (3) lit. c) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură pen. de la 6 luni închisoare, la 1 an închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an și 4 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate).

S-a menționat că totalul pedeapsei de executat este de 5 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), h), n), o) și art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen., i s-a interzice inculpatului A., ca pedeapsă complementară, exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a comunica cu victima B. sau membrii familiei acesteia și dreptul de a se apropia la o distanță de 100 de metri de locuința sa situată pe str. x sau locul unde victima desfășoară activități sociale, respectiv locul de muncă Tg Neamț, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În temeiul art. 45 alin. (2) și alin. (5) din C. pen., raportat la art. 65 alin. (1) și (3) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), h), n), o) din C. pen., i s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă accesorie, exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, al dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, al dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, al dreptului de a comunica cu victima B. sau membrii familiei acesteia și al dreptului de a se apropia la o distanță de 100 m de locuința sa situată pe str. x, sau locul unde victima desfășoară activități sociale, respectiv locul de muncă Tg Neamț, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate, ce nu sunt contrare prezentei decizii.

S-a dedus, în continuare, din pedeapsă, arestul preventiv de la 07.11.2022 la zi.

Pentru a hotărî în acest sens, s-a constat că, instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptelor săvârșite de apelantul inculpat A. o corectă încadrare juridică, dar a stabilit pedepse prea blânde, individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen.

Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele săvârșite, cu arătarea timpului și locului unde au fost comise, încadrarea juridică dată acestora, de asemenea, a analizat probele care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale și a arătat temeiurile de drept care justifică soluția dată în cauză.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului a rezultat pe deplin vinovăția inculpatului A., pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond.

De altfel, instanța de fond a reținut că inculpatul a declarat, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare a instanței, că solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cerut aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 375 cu referire la art. 374 alin. (4) raportat ala art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În aceste condiții, instanța de control judiciar nu a mai analizat situația de fapt, care, așa cum s-a arătat mai sus, a fost corect reținută de instanța de fond.

Hotărârea este nelegală în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) din C. pen., precum și a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) din C. pen., direct după stabilirea pedepsei rezultante a închisorii.

Având în vedere prevederile legale aplicabile în cauză:

- art. 218 alin. (1) din C. pen. (se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi);

- art. 233 din C. pen. (se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi);

- art. 67 alin. (2) din C. pen. (aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită);

- art. 65 alin. (1) din C. pen. (pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară);

- art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. (dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeași natură și cu același conținut, în caz de concurs de infracțiuni se aplică cea mai grea dintre acestea);

- art. 45 alin. (5) din C. pen. (dacă pe lângă pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se aplică dispozițiile alin. (1) - (3),

Curtea a constatat că, în mod nelegal, prima instanță a aplicat direct pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa accesorie, astfel că sub acest aspect s-a admis apelul Parchetului și s-a dispus aplicarea pe lângă fiecare pedeapsă stabilită pentru fiecare faptă în parte, urmând a se proceda la contopirea acestora mai apoi.

Cu privire la motivul de apel de netemeinicie, invocat atât de Parchet cât și de partea vătămată s-a considerat că este întemeiat.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Curtea a subliniat că faptele comise de către inculpatul apelant denotă o periculozitate socială ridicată, în raport cu activitatea infracțională concretă a acestuia, astfel încât scopul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, poate fi atins numai prin executarea efectivă a acesteia într-un loc de detenție.

Sub aspectul duratei pedepselor aplicate în speță de față, Curtea a constatat că nu s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art. 74 din C. pen. și nu s-a ținut cont de gradul de pericol social concret al faptelor comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire.

Astfel, la data de 05.07.2022, în jurul orei 09:30, persoana vătămată B., se deplasa pe terenul pe care îl parcurgea în mod constant de câteva ori pe săptămână și ajungând în zona din apropierea cimitirului evreiesc din orașul Târgu Neamț, inculpatul A. i-a ieșit în față și i-a cerut să întrețină relații sexuale. După ce persoana vătămată l-a refuzat categoric, inculpatul, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față și apoi în zona ochiului stâng și la tâmplă. A căzut la pământ după prima lovitură și el s-a aruncat peste ea, a început să tragă de obiectele de îmbrăcăminte și i-a rupt lenjeria intimă. A încercat să-l îndepărteze, mușcându-l și lovindu-l în zona genitală și apoi a scos din buzunarul de la spate telefonul mobil pentru a suna la 112, dar inculpatul a trântit-o din nou la pământ și i-a luat telefonul din mână în timp ce o lovea.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. x din 05.07.2022 al SML Neamț, a rezultat că B. prezintă echimoze și escoriații care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri și suprafețe dure, precum și prin mușcare și pot data din 05.07.2022, leziuni ce necesitau un număr de 5 - 6 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, în condițiile unei evoluții favorabile.

La acea data, 05.07.2022, inculpatul A., se afla în arest la domiciliu, măsură preventive dispusă prin încheierea nr. 13/17.04.2022, data de Judecătoria Târgu Neamț în Dosarul nr. x/2022, acesta părăsind imobilul din orașul Târgu Neamț, str. x, jud. Neamț fără încuviințarea instanței.

Infracțiunea de viol nu s-a consumat, rămânând în faza tentativei doar ca urmare a împotrivirii exercitate de persoana vătămată, a eforturilor depuse de aceasta de a se salva. Mai mult decât atât, inculpatul a încălcat măsura arestului la domiciliu sub imperiul căreia se afla într-un alt dosar unde era cercetat pentru o presupusă tâlhărie și primul lucru pe care l-a făcut a fost să săvârșească alte fapte penale de aceeași natură și chiar mai grave.

În raport cu toate aceste circumstanțe reale de comitere a faptelor așa cum au fost descrise detaliat în partea expozitivă a sentinței apelate, cu cele adăugate anterior și având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, disprețul total al acestuia față de normele legale și perseverența infracțională, Curtea a apreciat că cuantumul pedepselor de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de viol, respectiv 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de evadare, nu a fost judicios stabilit, majorarea acestui cuantum impunându-se în cauză, astfel cum au solicitat apelanții prin cele două apeluri.

III. Împotriva Deciziei penale nr. 215 din 10 martie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a declarat recurs în casație.

Cauza a fost a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24.04.2023, când s-a stabilit termen la data de 11 mai 2023, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Cererea a fost întemeiată pe cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău apreciind Decizia penală nr. 215/10.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău ca fiind nelegală, întrucât pedeapsa aplicată de către instanța de control judiciar pentru infracțiunea de tentativă de viol prev. de art. 32 din C. pen. rap. la art. 218 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., depășește maximul special prevăzut de lege.

Infracțiunea de viol prev. de art. 218 alin. (1) din C. pen. se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani. Prin reducerea acestor limite cu jumătate (conform disp. art. 33 alin. (2) din C. pen.), apoi cu o treime (conform disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.), limitele speciale de pedeapsă sunt de 1 an și 8 luni - 3 ani și 4 luni închisoare.

Pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată de instanța de apel este nelegală, întrucât depășește maximul special prevăzut de lege, de 3 ani și 4 luni închisoare.

IV. Prin încheierea de ședință din data de 11 mai 2023, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 215 din 10 martie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, privind pe intimatul inculpat A.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție verifică, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, așadar, că recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege și doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să poată fi invocate și, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul de casare fiind incident în situația în care pedeapsa stabilită sau aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greșita individualizare. Astfel, prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică și cu cauzele de atenuare sau agravare ale pedepsei ale căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

În motivarea recursului în casație declarat, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a apreciat Decizia penală nr. 215/10.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău ca fiind nelegală, întrucât pedeapsa aplicată de către instanța de control judiciar pentru infracțiunea de tentativă de viol prev. de art. 32 din C. pen. rap. la art. 218 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., depășește maximul special prevăzut de lege.

Înalta Curte reține că instanța de apel a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de la 2 ani și 6 luni închisoare, la 4 ani închisoare.

Potrivit art. 79 din C. pen.: alin. (1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

Potrivit art. 218 alin. (1) din C. pen., infracțiunea de viol se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

Astfel, fiind reținute dispozițiile art. 32 alin. (1) din C. pen., limitele de lege prevăzute pentru infracțiunea consumată se reduc la jumătate, respectiv, în cauză, vor fi cuprinse între 2 ani 6 luni și 5 ani, apoi reduse cu o treime conform dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., limitele speciale vor fi cuprinse între 1 an 8 luni și 3 ani 4 luni închisoare.

Prin urmare, pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată de instanța de apel pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. este nelegală, întrucât depășește maximul special prevăzut de lege, de 3 ani și 4 luni închisoare.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 215 din 10 martie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, privind pe intimatul inculpat A.

Va casa, în parte, decizia penală atacată și va înlătură greșita aplicare a legii sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite în sarcina inculpatului A.

Rejudecând, în aceste limite, va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare aplicată intimatului inculpat A. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 4 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218, alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- 3 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 233 din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- 1 an închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de evadare, prevăzută de art. 285 alin. (3) lit. c) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Va reduce cuantumul pedepsei închisorii aplicate intimatului inculpat A. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de la 4 ani închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. va contopi pedepsele stabilite și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni închisoare la care va adăuga un spor de 1 an și 4 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), în final, inculpatul A. urmând să execute, în detenție, pedeapsa principală rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare.

Va menține celelalte dispozițiile ale deciziei penale recurate, care nu contravin prezentei.

Va deduce din pedeapsa aplicată de 4 ani și 8 luni închisoare perioada arestului preventiv de la 07.11.2022 la zi.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale recurate și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

În conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de calea de atac formulată de parchet rămân în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 215 din 10 martie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, privind pe intimatul inculpat A.

Casează, în parte, decizia penală atacată și înlătură greșita aplicare a legii sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite în sarcina inculpatului A.

Rejudecând, în aceste limite, descontopește pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare aplicată intimatului inculpat A. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 4 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218, alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- 3 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 233 din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- 1 an închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de evadare, prevăzută de art. 285 alin. (3) lit. c) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Reduce cuantumul pedepsei închisorii aplicate intimatului inculpat A. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 32 din C. pen., raportat la art. 218 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de la 4 ani închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), în final, inculpatul A. urmând să execute, în detenție, pedeapsa principală rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare.

Menține celelalte dispozițiile ale deciziei penale recurate, care nu contravin prezentei.

Deduce din pedeapsa aplicată de 4 ani și 8 luni închisoare perioada arestului preventiv de la 07.11.2022 la zi.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale recurate și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de calea de atac formulată de parchet rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 iunie 2023.

GGC - ED