ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 91/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.482/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secția civilă în Dosarul nr. 1.904/93/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților; părțile nu au depus puncte de vedere asupra raportului.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea de ședință din 17 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.904/93/2022, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: " Modalitatea de calcul al indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006, respectiv dacă procentul de 50%, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006, se aplică asupra cuantumului brut sau asupra cuantumului net din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării."

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la 4 noiembrie 2024, cu nr. 2.482/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 17 martie 2025. II. Dispozițiile legale relevante

Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată: " Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. (...) (3) Cuantumul indemnizației reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată. (4) Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de referință sau, după caz, a indexării/actualizării a cuantumului pensiei. (...) Art. 10. - (1) Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1), cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării. (3) Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale se aplică în mod corespunzător și indemnizației stabilite potrivit alin. (1). (4) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1), fondurile necesare plății drepturilor prevăzute de prezenta lege, cheltuielile administrative, precum și cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau al Serviciului Român de Informații, după caz. (5) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1), atribuțiile Casei Naționale de Pensii Publice și ale caselor teritoriale de pensii, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite sau exercitate, după caz, de casele de pensii sectoriale care funcționează în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații."

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, cu modificările ulterioare: " Art. 5. - (1) Cuantumul indemnizației lunare acordate membrilor uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se calculează, conform legii, ca procent din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii sau la casa de pensii sectorială, după caz, în a cărei evidență se află dosarul de pensie. (2) Prin pensie cuvenită se înțelege pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, după caz, și care nu a fost pusă în plată până la data depunerii cererii de acordare a indemnizației lunare." III. Expunerea succintă a procesului

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la 13 iulie 2022, cu nr. 1.904/93/2022, reclamanții B.E. și M.N. au solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale la recalcularea indemnizației cuvenite în temeiul art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006, prin raportare la pensia militară de stat brută, pentru perioada cuprinsă între data formulării cererii de acordare a indemnizației și 31 decembrie 2021, precum și la plata diferențelor rezultate din recalculare, cu dobânda legală aferentă, calculată până la data plății efective.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că indemnizația de care beneficiază în baza Legii nr. 8/2006 a fost greșit calculată de către pârâtă, din moment ce cuantumul este mai mic decât 50% din pensia brută cuvenită. Astfel, reclamantul B.E. a susținut că, potrivit Deciziei nr. xxxxxx din 2.06.2021, pensia militară de stat brută este de 5.552 lei, iar, conform Deciziei nr. xxxxxx din 30.07.2021 indemnizația cuvenită în baza Legii nr. 8/2006 este de 1.744 lei, pentru ca, începând cu 1.01.2022, cuantumul acesteia să fie stabilit la 2.848 lei. De asemenea, reclamantul M.N. a învederat că, potrivit Deciziei nr. xxxxxx din 1.10.2019, pensia militară de stat brută este de 4.179 lei, iar, conform Deciziei nr. xxxxxx din 11.11.2019, indemnizația cuvenită în baza Legii nr. 8/2006 este de 2.090 lei, pentru ca, începând cu 1.01.2022, cuantumul acesteia să fie stabilit la 3.707 lei. Ambii reclamanți au susținut că, până la 31 decembrie 2021, pârâta le-a calculat și le-a plătit indemnizația prin raportare la cuantumul net al pensiei, iar nu la cuantumul brut, astfel cum prevede art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006.

Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii, învederând că, începând cu 1 ianuarie 2022, indemnizația de care fiecare dintre reclamanți beneficiază în baza Legii nr. 8/2006 a fost stabilită și plătită prin raportare la cuantumul pensiei brute totale aflate în plată. Referitor la perioada anterioară (până la 31 decembrie 2021), pârâta a învederat că a făcut aplicarea prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora "la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei", astfel că, pentru reclamantul B.E., indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006 a fost stabilită în cuantum de 1.744 lei (reprezentând 50% din cuantumul pensiei nete plafonate de 3.487 lei), iar, pentru reclamantul M.N., a fost stabilită în cuantum de 2.090 lei (reprezentând 50% din cuantumul pensiei brute reconstruite de 4.179 lei).

Prin încheierea de ședință din 17 octombrie 2024, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, suspendând judecata până la soluționarea sesizării. IV. Punctul de vedere al părților

Părțile nu au exprimat un punct de vedere asupra sesizării. V. Punctul de vedere al instanței de trimitere

Completul de judecată care a formulat sesizarea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, motivând că (i) litigiul intră în domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât reclamanții, având calitatea de pensionari în baza Legii nr. 223/2015, sunt și beneficiari ai indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 8/2006, că (ii) de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, din moment ce reclamanții contestă calcularea indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006, iar instanța urmează a stabili dacă procentul de 50% se aplică asupra cuantumului brut sau net din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată, precum și că (iii) Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept și aceasta nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea asupra chestiunii de drept este acela că, în vederea calculării indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006, procentul de 50% se aplică asupra cuantumului net din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, din moment ce art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006 se referă la "pensia cuvenită" și "pensia aflată în plată". VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

Curțile de apel nu au transmis hotărâri judecătorești relevante în materie.

Curțile de Apel București, Iași și Ploiești au comunicat opiniile teoretice ale judecătorilor cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării. Într-o opinie, exprimată de judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași, Tribunalului Iași, Tribunalului Vaslui, Tribunalului Buzău și Tribunalului Ilfov, s-a susținut că baza de calcul al indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006 este reprezentată de cuantumul net al pensiei, argumentându-se că legiuitorul a folosit sintagmele "pensia cuvenită" și "pensia aflată în plată", care se referă la pensia netă. Într-o altă opinie, exprimată de judecătorii din cadrul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Teleorman, s-a arătat că baza de calcul al indemnizației este reprezentată de cuantumul brut al pensiei cuvenite/aflate în plată, motivându-se că, în lipsa unei mențiuni contrare în cuprinsul textului de lege, nu se poate ajunge la concluzia că legiuitorul ar fi avut în vedere valoarea netă a pensiei, precum și că prezintă relevanță prevederile art. 5 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, care definesc noțiunea de "pensie cuvenită".

Ministerul Public a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Curții Constituționale a României și a Înaltei Curți de Casație și Justiție

În urma consultării jurisprudenței Curții Constituționale a României, nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanță cu privire la chestiunea de drept.

În ceea ce privește jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție prezintă relevanță Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă în Dosarul nr. 3.817/62/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, și, în interpretarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că "baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare", iar, în interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, a stabilit că "pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie". VIII. Punctul de vedere al judecătorilor-raportori asupra sesizării

Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută - preîntâmpinarea apariției unei practici neunitare la nivel național - se impune a se verifica, în primul rând, dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sub aspect procedural, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia "dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie".

În acest context normativ, se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Evaluând elementele prezentei sesizări, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate anterior enunțate, se constată că nu este îndeplinită cerința ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, ceea ce conduce la respingerea sesizării, ca inadmisibilă.

Referitor la această condiție, se reține că, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la adoptarea actului normativ s-a ținut seama, printre altele, de "faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept". De asemenea, prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiție de admisibilitate a sesizării, existența unei "chestiuni de drept", apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. Așa fiind, jurisprudența consolidată a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu această condiție de admisibilitate, rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Or, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat, în mod constant, că sesizarea trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept care să prezinte o dificultate suficient de mare, astfel încât să reclame intervenția instanței supreme, cu rol prevenitiv (Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).

În lipsa unei definiții legale a noțiunii de "chestiune de drept", Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că nu orice problemă de drept poate fi supusă interpretării de principiu din partea instanței supreme, obiectul procedurii fiind reprezentat de o normă legală imperfectă, incompletă, neclară sau contradictorie, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice, susceptibile a genera practică neunitară (Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021).

Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune, cu evidență, a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice, având menirea de a elimina riscul apariției unei practice neunitare

Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că, pentru a se putea considera că există o veritabilă chestiune de drept, caracterul complex și/sau precar al normei legale, de natură a conduce la interpretări diferite, trebuie să rezulte din încheierea de sesizare, completul învestit cu soluționarea litigiului fiind ținut, în primul rând, să stabilească dacă este o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate și care să conducă la riscul unor dezlegări diferite, simpla dilemă cu privire la înțelesul unei norme de drept neputând constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021).

În cauză, instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să dezlege modalitatea de calcul al indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006, respectiv dacă procentul de 50% se aplică asupra cuantumului brut sau net din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării.

Se constată că, în cuprinsul încheierii de sesizare, instanța de trimitere și-a exprimat punctul de vedere, neavând nicio dificultate în interpretarea prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006 și neoferind niciun argument pentru care consideră că problema de drept în discuție este susceptibilă a da naștere unor interpretări juridice diferite. Întrucât nu rezultă care ar fi dilema instanței de trimitere cu privire la posibile interpretări diferite ale cadrului legal și nici obstacolele întâmpinate în îndeplinirea obligației de a interpreta și aplica norma legală în litigiul cu care este învestită, se impune concluzia că problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate.

De altfel, nici părțile litigante nu au poziții divergente asupra modalității de interpretare a prevederilor art. 1 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 8/2006, în condițiile în care reclamanții susțin că indemnizația trebuie calculată prin raportare la pensia militară de stat brută, iar pârâta a învederat, prin întâmpinare, că, începând cu 1 ianuarie 2022, indemnizația cuvenită reclamanților în baza Legii nr. 8/2006 a fost stabilită și plătită prin raportare la cuantumul pensiei brute totale aflate în plată. Referitor la perioada anterioară (până la 31 decembrie 2021), pârâta a învederat că a făcut aplicarea prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, context în care, pentru reclamantul B.E., a stabilit indemnizația într-un cuantum de 50% din pensia netă plafonată, iar, pentru reclamantul M.N., într-un cuantum de 50% din pensia brută reconstruită, aceste circumstanțe specifice litigiului urmând a fi analizate de către instanța de trimitere.

Dincolo de aceste aspecte, se reține că problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate, de natură a reclama intervenția instanței supreme pe calea mecanismului procedurii prealabile, întrucât prevederile art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare. În realitate, chestiunea de drept supusă dezlegării necesită realizarea unui raționament juridic facil, care implică interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006, coroborate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) și (3), coroborate cu cele ale art. 10 din Legea nr. 8/2006, pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, au dreptul la o indemnizație lunară, al cărei cuantum reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, fără a putea depăși două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată.

Conform dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, cu modificările ulterioare, cuantumul indemnizației lunare acordate membrilor uniunilor de creatori legal constituite se calculează, conform legii, ca procent din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii sau la casa de pensii sectorială, după caz, în a cărei evidență se află dosarul de pensie, prin "pensie cuvenită" înțelegându-se pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, după caz, și care nu a fost pusă în plată până la data depunerii cererii de acordare a indemnizației lunare.

Dat fiind că dispozițiile legale precitate se referă la "pensia cuvenită" (pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii) sau, după caz, la "pensia aflată în plată", prezintă relevanță prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art. 3 lit. m) din aceeași lege, care definesc "pensia netă" ca fiind pensia militară de stat stabilită în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.

Sub aspectul interpretării dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, urmează a fi avută în vedere și Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, indicată supra, la paragraful 22.

În acest context, se impune concluzia că prevederile art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006 nu prezintă o reală dificultate de interpretare, instanța de trimitere având la îndemână instrumente juridice uzuale, astfel că nu este necesară intervenția instanței supreme pe calea procedurii hotărârii prealabile. Nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai una care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex.

Pentru argumentele expuse, rezultă că nu este îndeplinită cerința existenței unei "chestiuni de drept", astfel că, nefiind întrunite toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,