ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1457/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1457/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursurilor

de față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

860 din 15 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost condamnat

inculpatul I.E., la:

- 4 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și

c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.

9 alin. (1) lit. b) și c) cu aplicarea alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu

aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C.

proc. pen.;

- 2 ani și 10 luni

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii se spălare de bani prevăzută de art.

23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea dispozițiilor art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen.;

- 2 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de fals prevăzută de art. 290 C. pen. cu

aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C.

proc. pen.

În baza art. 33 lit.

a) și 34 C. pen., s-au contopit pedepsele, și s-a dispus ca inculpatul să o

execute pe cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., prin privare

de libertate, potrivit art. 57 C. pen.

În baza art. 71 alin.

(2) C. pen., pe durata executării pedepsei, s-a interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c)

C. pen.

În baza art. 14 C. proc.

pen. rap. la art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu

partea responsabilă civilmente SC C.E.T. SRL Suseni, să plătească suma de

6.127.396 lei despăgubiri, către partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F. și

D.G.F.P Argeș, la care s-au adăugat penalități de întârziere și dobânzi

calculate până la achitarea efectivă a debitului.

În baza art. 357 alin.

(2) lit. c) C. proc. pen., s-a menținut sechestrul instituit prin ordonanța

procurorului nr. 36/P din 07 mai 2012 asupra bunurilor inculpatului, până la

concurența sumei de 6.242.300 lei.

În baza art. 14 alin.

(3) C. proc. pen. rap. la art. 170 C. proc. pen., s-au anulat înscrisurile

false, respectiv 42 de borderouri de achiziții aflate în volumul III în dosarul

de urmărire penală.

În baza art. 357 alin.

(2) lit. b) rap. la art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat încetată de

drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea la data rămânerii

definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 191 C.

proc. pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă

civilmente la 11.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 10.000 lei

în faza de urmărire penală.

Suma de 300 lei,

reprezentând onorariile de avocat din oficiu, s-a dispus a fi avansată de

fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a constatat, că la data de 28 mai 2012,

Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești, prin

rechizitoriul nr. 36/P din 25 mai 2012, a trimis în judecată pe inculpatul I.E.,

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și c), cu

aplic. alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

de art. 23 alin. (1) lit. b) și c), din Legea nr. 656/2002 cu aplic. disp. art.

41 alin. (2) C. pen. și de art. 290 C. pen. cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C.

pen.

Inculpatul a declarat

că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare și a solicitat

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, așa cum cer disp. art. 320

1

C. proc. pen.

Având în vedere

probatoriul administrat de către organele de urmărire penală, tribunalul a

reținut, în fapt, următoarele:

Una dintre formele de manifestare a

fenomenului evazionist în ceea ce privește fraudarea TVA-ului este definită

generic de organismele fiscale europene și ca „missing trader", fraudă ce

se caracterizează prin aceea ca, un operator economic român nou constituit și

înregistrat în scopuri de TVA (notat „A") - efectuează achiziții naționale

de la persoane fizice, scutite de TVA, mărfurile astfel achiziționate sunt

comercializate de către „A" ulterior către un alt operator economic român

(notat B"), însă de data acesta cu TVA, fără a declara organelor fiscale

operațiunile efectuate, astfel că beneficiul de TVA ce trebuia achitat către

bugetul de stat rămâne la societatea care a coordonat întreaga activitate

respectiv la operatorul economic „A".

Caracteristica acestui mecanism constă

in aceea că, operatorul economic „A" are de regulă o durată de viată de

maxim 3-8 luni de zile (generată de perioada legală de depunere a deconturilor

de TVA obligatorii), după care „dispare", asigurându-și astfel

contravaloarea taxei sustrase ce trebuia achitată bugetului de stat.

Specificul

acestui tip de fraudă este acela că, operatorul economic, inițiator al

mecanismului evazionist, nu conduce evidenta contabilă, nu declară operațiunile

economice efectuate și conturile bancare deținute, îți desfășoară activitatea

pe raza altor județe decât cel al domiciliului fiscal, fapt ce îngreunează

foarte mult activitatea de identificarea și reconstituire a activității

comerciale desfășurată, operațiune care se realizează ulterior, ca regulă

generală, de către organele de urmărire penală, după obținerea rulajelor de

cont bancar, documente imposibil de obținut de către organele fiscale la

nivelul anilor 2008-2011, până la modificarea prevederilor Codului Fiscal,

datorită invocării, secretului bancar", aspect bine cunoscut de către

evazioniști.

În

scopul fraudării bugetului consolidat al statului prin metoda descrisă mai sus

a fost înființată și SC C.E.T. SRL Suseni.

SC

C.E.T. SRL Suseni a fost înființată la data de 3 martie 2008 de către

inculpatul I.E. și inculpatul T.G., in calitate de asociați, societatea fiind înregistrată

la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș la aceeași dată

sub nr. J03/525/2008.

Calitatea

de administrator al SC C.E.T. SRL Suseni a avut-o inculpatul I.E.

După

înființarea societății comerciale, în perioada 01 martie 2008-31 august 2008,

SC C.E.T. SRL Suseni a derulat operațiuni comerciale cu mai multe societăți din

tară și din străinătate.

Din

actele de control inițiale, întocmite de organele fiscale, a rezultat că SC C.E.T.

SRL Suseni a emis mai multe facturi pentru comercializarea diferitelor bunuri

cât și facturi pentru prestarea unor servicii, toate aceste activități fiind in

sumă de 13.771.994 lei.

În

acest sens, din verificările efectuate au rezultat următoarele:

În baza unui număr de 4 facturi

fiscale in sumă de 243.814 lei, SC C.E.T. SRL Suseni a comercializat către SC A.R.O.

SRL cantitatea de 61.160 kg mere.

În

baza a 38 facturi fiscale SC C.E.T. SRL Suseni a livrat, către SC L.L. SRL

Constanta, diferite produse agricole, respectiv cantitatea de 3.608 tone

rapiță, 3.608 tone grâu, 817 tone orz și 484 tone floarea soarelui in valoare

totală de 10.702.327 lei.

Pentru

SC L.L. SRL Constanta, SC C.E.T. SRL Suseni a prestat și servicii de transport

la valoarea totală de 34.802 lei, emițând in acest sens un număr de 3 facturi

fiscale.

De

asemenea, pentru aceeași societate a fost emisă o factură in sumă de 289.900 lei

pe care a fost înscris, avans marfă către SC L.L. SRL Constanta".

Către SC P.G. SRL, SC C.E.T. SRL

Suseni a emis un număr de 4 facturi din care rezultă că a comercializat către

această societate 2 excavatoare, un buldozer și un greder la valoarea totală de

2.437.060 lei.

Pentru

SC M.L. SRL, SC C.E.T. SRL Suseni a emis o factură in sumă de 10.115 lei

„pentru servicii conform contract", fără însă să se specifice serviciile

prestate și fără ca factura să fie însoțită de alte documente (deviz sau

situație de lucrări), in care să se specifice serviciile prestate.

Pentru

SC A.S.I. SRL, SC C.E.T. SRL Suseni a emis o factură fiscală in sumă de 50.076

lei, din care rezultă că a comercializat cantitatea de 15.828 kg mere.

Pentru

SC F.W.M. SRL, SC C.E.T. SRL Suseni a emis o factură in sumă de 3.900 lei din

care rezultă ca a comercializat o punte semiremorcă.

În

legătură cu toate aceste activități comerciale, administratorul SC C.E.T. SRL

Suseni, inculpatul I.E. nu a prezentat documente din care să rezulte că au fost

evidențiate in contabilitate și nici nu a făcut declarațiile legale la organele

fiscale pentru plata taxelor și impozitelor datorate bugetului general

consolidat al statului.

Tot din verificările efectuate de

către organele de control fiscal, a rezultat că in perioada martie-august 2008,

SC C.E.T. SRL Suseni a efectuat achiziții intracomunitare de la operatori

economici din Austria, Germania, Ungaria și Slovacia in sumă totală de

1.787.281 lei. Informațiile privind achizițiile intracomunitare au fost

obținute din raportul care cuprinde informațiile referitoare la livrările

intracomunitare declarate de către toți contribuabilii din toate statele membre

UE privind relațiile SC C.E.T. SRL Suseni, informații transmise de către

Direcția Generală de Informații din cadrul Ministerului Finanțelor Publice prin

adresa nr. 846.730 din 7 noiembrie 2011.

Din acest raport rezultă că SC C.E.T. SRL

Suseni nu a declarat, prin declarația recapitulativă trimestrială, achizițiile

intracomunitare efectuate, nerespectând in acest sens prevederile art. 1564 alin.

(2) C. fisc.

Din adresele nr. 10227 din 31 ianuarie

2012, nr. 25624 din 13 martie 2008 și nr. 38453 din 18 aprilie 2008 ale

Biroului Județean de Informații Fiscale din cadrul DGFP Argeș, care cuprinde

răspunsurile primite pentru o parte din solicitările de control efectuate,

rezulta ca in perioada 20 martie 2008-19 aprilie 2008 SC C.E.T. SRL a

achiziționat intracomunitar mărfuri in suma de 65803 euro ( 242.739 lei)

astfel.

- de la F.M.U., mere in suma de 45.084 euro (166.092 lei)

in baza unui număr de 3 facturi ;

- de la L.B.C.K. - Germania legume in suma de 14.829 euro

(54.718 lei) in baza a 6 facturi ;

- de la E.J.S.G. - Austria legume in suma de 5890 euro

(21929 lei) in baza unei facturi.

Din compararea datelor înscrise pe

facturile pentru achizițiile intracomunitare efectuate, puse la dispoziție de Direcția

Generală a Finanțelor Publice Argeș, cu datele înscrise pe facturile de livrare

întocmite de SC C.E.T. SRL, aflate la dosarul cauzei, coroborat cu faptul ca nu

exista o concordanta între datele in care s-au efectuat achiziții

intracomunitare cu datele la care au fost emise facturile de livrare la intern,

rezulta ca produsele achiziționate din comunitatea europeana au fost

comercializate pe piața internă, însa fără ca SC C.E.T. SRL să întocmească

documente pentru evidențierea veniturilor realizate din aceasta activitate.

Din rulajul contului deschis la R.

Bank – Agenția Pitești 2 pus la dispoziție de această unitate bancară rezultă

că SC C.E.T. SRL Suseni a încasat în anul 2008 suma totală de 19.856.816 lei,

respectiv de la SC L.L. SRL Constanta suma de 17.062.668 lei, de la SC P.G. SRL

suma de 2.521.172 lei, de la SC E.I. SRL suma de 219.000 lei și de la SC A.S.I.

SRL suma de 50.076 lei.

De

asemenea, din documentele aflate la dosarul cauzei s-a mai constatat ca SC C.E.T.

SRL a mai încasat suma de 3900 lei de la SC F.W.M. SRL in numerar, în baza

chitanței din 14 martie 2008.

Fată

de cele de mai sus, prin raportul de constatare, s-a stabilit că „având in

vedere mențiunile efectuate pentru justificarea plaților, coroborat cu faptul

ca in documentele existente la dosarul cauzei nu s-au identificat eventuale facturi

pentru avans marfa iar SC C.E.T. SRL nu a restituit nicio suma către operatorii

economici specificări mai sus, ca fiind sume încasate necuvenit, rezultă că

plățile în suma de 19.856.816 lei, efectuate in perioada martie 2008-august

2008 de către SC L.L. SRL, SC P.G. SRL, SC E.I. SRL, SC A.S.I. SRL si SC F.W.M.

SRL reprezintă contravaloarea bunurilor si serviciilor, inclusiv TVA,

aprovizionate in aceasta perioada de la SC C.E.T. SRL. "

Tot

din raportul de constatare întocmit de specialistul Direcției Naționale

Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești rezultă ca in perioada 01 martie 2008

- 31 august 2008 SC C.E.T. SRL a comercializat diferite bunuri si servicii

achiziționate atât de pe teritoriul național cat si din spațial intracomunitar

în suma totala, inclusiv TVA, de 22.242.369 lei, prin neînregistrarea in

contabilitate a respectivelor activități și prin nedeclararea lor la organele

fiscale a fost prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu suma de

6.242.300 lei, reprezentând 3.551.302 lei TVA de plată, sumă pe care SC C.E.T. SRL

Suseni avea obligația să o calculeze, să o evidențieze și să o plătească și

2.690.998 lei, reprezentând impozitul pe profit.

Sumele

de bani, reprezentând TVA și impozit pe profit, pe care SC C.E.T. SRL Suseni trebuia

să le plătească la bugetul general consolidat al statului, au fost însușite de

către inculpatul I.E. prin retrageri succesive din contul pe care această

societate îl avea la R. Bank, folosind in acest sens borderouri de achiziții

cereale falsificate.

Astfel, pentru a da o aparență de

legalitate a sumelor de bani retrase din contul societății, inculpatul I.E.,

ajutat fiind de inculpatul P., au întocmit un număr de 42 borderouri de

achiziții produse agricole, în care s-au menționat cumpărarea de la diferite

persoane fizice a unor cantități de produse agricole, în care s-au menționat

cumpărarea de la diferite persoane fizice a unor cantități de produse agricole.

Din verificările efectuate, s-a constatat că cele 42

borderouri de achiziție conțin date nereale, întrucât seriile și numerele

cărților de identitate consemnate în cuprinsul acestor documente, fie nu au

fost atribuite, fie sunt atribuite altor persoane decât cele menționate în

respectivele borderouri.

Inculpatul I.E. a recunoscut că el împreună cu inculpatul

P.D.E. au întocmit în fals aceste borderouri de achiziție produse agricole pe

care le-au folosit la retragerea sumelor de bani din contul societății sub

falsa motivare de achiziții cereale.

În raport cu situația de fapt reținută, tribunalul a

apreciat, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și c), cu

aplic. alin. (3) din Legea nr. 241/2005, spălare de bani, prev. de art. 23 alin.

(1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 și fals, prevede art. 290 C. pen., texte

în baza cărora se va pronunța condamnarea.

Întrucât inculpatul a comis, la diferite intervale de

timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni care prezintă, fiecare în

parte, conținutul aceleiași infracțiuni, instanța de fond a reținut pentru

fiecare dintre faptele deduse judecății dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen.,

privind infracțiunea continuată.

De asemenea, dat fiind că cele trei fapte au fost comise

mai înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, s-au reținut de

instanța de fond și disp. art. 33 lit. a) C. pen. privind concursul real de

infracțiuni.

La stabilirea pedepselor, au fost avute în vedere, pe

lângă criteriile generale de individualizare, dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., privind consecințele sancționatorii ale recunoașterii

vinovăției.

În acest context, tribunalul a apreciat, că scopul preventiv

și educativ prev. de art. 52 C. pen., a fost realizat numai prin condamnarea

inculpatului la pedepse cu închisoarea, către minimul special, în condiții

privative de libertate, potrivit art. 57 C. pen.

Pentru infracțiunea de evaziune fiscală, dat fiind că

textul incriminator prevede, în baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a)

teza a II-a, b) și c) C. pen.

Instanța de fond a constatat, că întrucât faptele deduse

judecății sunt concurente, în baza art. 34 C. pen. acestea au fost contopite,

și s-a dispus ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, în condițiile art. 57

C. pen., plus pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării

pedepsei, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În cursul urmăririi penale și al judecății, împotriva

inculpatului s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea,

motiv pentru care, în baza art. 357 alin. (2) lit. b), rap. la art. 350 alin.

(1) C. proc. pen., la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, s-a

constatat încetată de drept măsura preventivă.

Sub aspectul laturii civile, tribunalul a constatat, că

Statul Român, prin ANAF, s-a constituit parte civilă cu suma de 6.127.396 lei,

plus penalitățile de întârziere și dobânzile aferente.

Întrucât prin fapta sa inculpatul a cauzat părții civile

prejudiciul reclamat, în baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen., a fost

obligat acesta, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei

solicitate, la care s-au adăugat penalitățile de întârziere și dobânzile

calculate până la data achitării integrale a debitului.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., s-a

menținut sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală asupra

bunurilor inculpatului, iar în baza art. 14 alin. (3) rap. la art. 170 C. proc.

pen., s-au anulat actele false de care acesta s-a folosit la săvârșirea

infracțiunilor.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul I.E.

criticând sentința sub aspectul netemeiniciei susținând în esență că se impune și

aplicare de circumstanțe atenuate în cauză cu consecința reducerii pedepsei în

așa fel încât executarea pedepsei să poată fi dată în condițiile art. 86

1

C. pen. privind suspendarea executării pedepsei.

În acest sens a arătat că a avut o atitudine sinceră, a recunoscut

și regretat fapta, a colaborat cu organele de urmărire penală, mai mult nu el

este ce-l care a obținut beneficiile faptelor sale având în vedere prejudiciul

foarte mare

cauzat bugetului statului reținut în

cauză.

Prin decizia penală nr.

150

/A

din 20 decembrie 2012 Curtea de Apel Pitești, Secția Penală și pentru Cauze cu

Minori și de Familie a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul I.E.

împotriva sentinței penale nr. 860 din 15 octombrie 2012 pronunțată de

Tribunalul Argeș.

A obligat apelantul la

350 lei, cheltuieli judiciare către stat din care suma de 50 lei, reprezentând

onorariul parțial cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea

apărătorului ales se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță de control judiciar a reținut următoarele:

Inculpatul apelant a

fost condamnat

în procedura recunoașterii vinovăției

prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen. la pedeapsa rezultantă de 4 ani

închisoare în condițiile art. 57 C. pen. prima instanță arătând în motivele

invocate exprimate în considerente, criteriile ce au vizat orientarea spre

acest cuantum al pedepsei, dar și spre modalitate neprivativă de libertate.

Curtea

a constatat că în raport de natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea de

săvârșire a acesteia, prejudiciul creat bugetului de stat, pedeapsa rezultantă

aplicată inculpatului este o pedeapsă just individualizată aceasta reflectă

criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. Totodată

a fost avută în vedere și persoana inculpatului care a recunoscut și regretat

fapta și a consimțit la judecarea cauzei conform dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

Împotriva

acestei din urmă decizii a declarat recurs inculpatul I.E. reiterând criticile

formulate în fața instanței de apel. Invocând cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. a solicitat admiterea recursului și reindividualizarea

pedepsei în sensul reducerii acesteia.

Înalta

Curte de Casație și Justiție analizând recursul declarat de inculpatul I.E. în

raport de motivul de casare invocat, cât și în raport cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat.

Reține

Înalta Curte că situația de fapt a fost temeinic stabilită de instanța de fond

în baza unei analize judicioase și obiective a întregului material probator;

încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde stării de fapt, în

mod corect apreciind instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile

tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.

Potrivit art.

52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

condamnatului.

Scopul

pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar prin executarea

pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de

ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Potrivit art.

72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea

specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului

de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop și atenționarea celorlalți

destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel

satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate

vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul

împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele

educative și intimidante ale pedepsei pronunțate față de ceilalți membri ai

societății.

Reeducarea

sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura

relele convingeri și deprinderi ale acestuia și a inocula valențe

comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a

dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.

Trebuie

subliniat că art. 74 C. pen., în ansamblul său, arată împrejurările care constituie

circumstanțe atenuante judiciare, instanța având însă posibilitatea, și nu

obligația, să decidă, în raport cu toate împrejurările cauzei, dacă se impune

sau nu ca anumite împrejurări să fie reținute în favoarea inculpatului și să li

se dea efectul prevăzut de art. 76 C. pen.

Recunoașterea

unor date sau împrejurări ale realității ca fiind circumstanțe atenuante nu

este posibilă decât dacă circumstanțele avute în vedere de instanță reduc în

asemenea măsură gravitatea faptei, în ansamblul său, sau îl caracterizează

într-o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub

minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită satisface

imperativul unei juste individualizări a pedepsei.

Din examinarea

lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut în mod corect, pe baza

probelor administrate, fapta și vinovăția inculpatului, au făcut o încadrare

corespunzătoare în dispozițiile legii penale și au făcut aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., aplicând acestuia o pedeapsă principală de 7 ani

închisoare.

Faptele

reținute în sarcina inculpatului sunt cele prevăzute de

prev. de art. 9 alin.

(1) lit. b) și c), cu aplic. alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen., de art. 23 alin. (1) lit. b) și c), din Legea nr. 656/2002

cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 290 C. pen. cu aplic.

disp. art. 41 alin. (2) C. pen., fapte prin care acesta a cauzat un prejudiciu

statului în sumă de 6.127.396 lei reprezentând despăgubiri către partea civilă

Statul Român prin ANAF și DGFP Argeș la care se adaugă penalități de întârziere

și dobânzi calculate până la achitarea efectivă a debitului.

Având

în vedere modul de desfășurare al activității infracționale, caracterul repetat

al unor asemenea activități, faptele reținute în concurs și frauda cauzată

bugetului de stat, Înalta Curte constată că pedeapsa rezultantă aplicată

inculpatului aceea de 4 ani închisoare este o pedeapsă corect individualizată

atât sub aspectul cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare, cu

privare de libertate, această pedeapsă fiind în măsură să reflecte criteriile

de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. vizând pe de o parte

faptele cu un grad ridicat de pericol social, cât și persoana inculpatului care

a regretat faptele și care a consimțit la judecarea cauzei conform

dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

Reține

Înalta Curte că instanța de fond a dat eficiență prevederilor art. 320

1

C. proc. pen., prin orientarea către un cuantum de pedeapsă spre limita minimă

prevăzută de lege, astfel că nu se mai impune ca în recurs să se dea eficiență

din nou acelorași criterii prin reținerea de circumstanțe atenuante cu

consecința reducerii pedepsei rezultante și a aplicării acesteia în condițiile art.

86

1

C. pen.

Avându-se

în vedere și faptul că verificându-se decizia atacată și în raport cu

prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică

existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează

ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. b) C. proc. pen.

În

baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la

plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 lei

reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul I.E. împotriva deciziei penale nr. 150/A

din 20 decembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, Secția Penală și pentru Cauze

cu Minori și de Familie.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 aprilie 2013.