ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 24.03.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pe motiv de suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe este afectată.

În argumentare, petentul a arătat, în esență, că dosar penal a cărui strămutare se solicită a fost constituit la ordinul fostului primar B. care a constituit și coordonat o rețea de influență, cooptând oameni influenți din toate instituțiile statului, în speță ANAF, poliție, parchete, prin intermediul cărora își asigura acoperirea în cazul demascării abuzurilor și se răzbuna pe toți cei care încercau să-l înfrunte, direcționând asupra lor controale și înscenându-le dosare penale. A susținut că dosarul penal în speță a fost aranjat datorită relațiilor fostului primar B. cu directorul adjunct al Direcției Finanțelor Publice Neamț, C., fostul comisar D., a cărui soră era angajata Primăriei Gârcina, persoane apropiate primarului, cărora le facilita și le favoriza contracte oneroase de masă lemnoasă sau le oferea suprafețe de teren pe raza comunei, care în fapt aparțineau în mod legal locuitorilor, aspecte cunoscute la nivelul județului Neamț.

Petentul a menționat că la acest motiv se adaugă și relația de prietenie și rudenie cu fostul președinte al Curții de Apel Bacău, E., sprijin și sfătuitor permanent al primarului, care, dobândise atâta încredere încât nu ezita să amenințe direct cu dosare penale pe oricine îndrăznea să înfrunte nedreptățile acesteia. Prin urmare, a apreciat că dosarul său a fost constituit pe baza unor complicități și scenarii care să-i compromită imaginea și să exonereze de la plata lucrărilor executate, cu sprijinul unor persoane din anturajul primarului, ce ocupau funcții importante în diverse instituții de stat.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei, după ce s-a prezentat parcursul cauzei, s-a arătat că motivele invocate de petent au caracter general și nu au la bază un suport probator, neputând conduce la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor investiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul instanței nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces inechitabil.

Analizând cererea formulată de petentul A., în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată de relațiile de prietenie și de rudenie dintre fostul primar al comunei Garcina și fostul președinte al Curții de Apel Bacău, precum și de cele ale fostului primar cu persoane ce ocupau funcții importante în diverse instituții de stat, considerând că la Curtea de Apel Bacău nu se poate realiza o judecată obiectivă a cauzei penale, Înalta Curte constată că afirmațiile petentului nu sunt susținute de elemente obiective care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței.

Argumentele invocate de către petent constituie, în realitate, chestiuni ce nu au semnificația unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice, aspecte ce ar putea fi examinate în procedura de soluționare a unei cereri de strămutare.

Nemulțumirile petentului nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza.

Ca atare, în lipsa unor elemente concrete, împrejurările invocate de petent nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Bacău.

Înalta Curte, constată, de asemenea, că după finalizarea dezbaterilor în cauză, petentul a depus la dosar o cerere prin care solicită să se ia act de retragerea cererii sale de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2023.

GGC - OB