ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 24.02.2023, sub nr. x/2023, petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, având ca obiect plângerea petentului Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj împotriva ordonanței de clasare nr. 43/P/2018 din data de 21.11.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menținută prin ordonanța nr. 84/II/2/2022 din data de 19.12.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În motivarea cererii de strămutare, petentul a arătat faptul că la data de 28.02.2018 a formulat plângere penală cu privire la săvârșirea de către numita A. - Secretarul Județului Cluj, dar și de către autor necunoscuți a infracțiunii de tentativă la întreruperea serviciilor de aeroport, prev. de art. 108 alin. (1) teza finală din Codul aerian și infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) și (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 323 C. pen.

Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj sub nr. x/2018.

Prin ordonanța din data de 21.11.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2018, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de tentativă la perturbarea serviciilor aeroportului, faptă prev. de art. 123 rap. la art. 120 alin. (1) teza finală din Legea nr. 21/2020 cu aplic. art. 5 C. pen.. Tot prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea continuării cercetărilor cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu și uz de fals, fapte prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 323 C. pen., precum și cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) și (2) C. pen.

A mai arătat că a formulat plângere în termenul legal împotriva soluției de clasare în temeiul art. 339 C. proc. pen., iar prin ordonanța nr. 48/II/2/2022 din data de 19.12.2022 s-a dispus respingerea plângerii. Ulterior, la data de 09.01.2023, a formulat plângere împotriva soluției de clasare, în temeiul art. 340 C. proc. pen., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. x/2023 și repartizată spre soluționare judecătorului B.. La termenul de judecată din data de 02.02.2023 a fost admisă declarația de abținere a respectivului judecător și s-a constatat că cererea de recuzare a petentului a rămas fără obiect. Precizează petentul că declarația de abținere a fost admisă ca urmare a faptului că judecătorul B. este soția numitului C., angajat în cadrul Consiliului Județean Cluj, dar și coleg al numitei A., suspect în dosarul nr. x/2018. Astfel, intimata A. deține o funcție executivă de conducere în cadrul Consiliului Județean Cluj, constatându-se că există o suspiciune rezonabilă cu privire la afectarea imparțialității judecătorului B..

A susținut petentul faptul că numitul C. a fost angajat în funcția de expert în cadrul Compartimentului Cabinet Președinte la Consiliul Județean Cluj.

Un alt aspect invocat de petent îl constituie relația de rudenie (soți) dintre D., angajat în funcția de consilier în cadrul Consiliului Județean Cluj și judecătorul E., președinta Curții de Apel Cluj.

În acest context, petentul a apreciat că argumentele invocate constituie temei pentru strămutarea prezentei cauze, existând o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În plus, a arătat că trebuie ținută seama și de împrejurarea că plângerea penală care a condus la formarea dosarului penal împotriva intimatei A. a vizat adoptarea unei hotărâri de consiliu județean reclamate de petent ca fiind ilegală la acel moment, ulterior instanța de contencios administrativ stabilind prin hotărâre definitivă nelegalitatea actului. De altfel, s-a mai arătat că există mai multe cauze în care aeroportul s-a judecat cu reprezentanții Consiliului Județean Cluj, atât individual, cât și ca instituție.

De asemenea, în susținerea cererii de strămutare a invocat și existența unui conflict intens mediatizat între părțile litigante, care a generat apariția mai multor articole atât în presa locală, cât și în presa centrală, polarizând opinia publică.

O altă chestiune vizează și existența unor relații de prietenie/amiciție între judecătorii Curții de Apel Cluj, președintele Consiliului Județean Cluj și consilierii județeni ori persoane din anturajul acestora.

Petentul a invocat și faptul că președintele consiliului județean F. are calitatea de avocat în cadrul Baroului Cluj, fiind și vicepreședintele G.. Având în vedere că acesta este absolvent al Facultății de Drept din Cluj, promoția 1997, inerent a fost și coleg cu o parte dintre judecătorii Curții de Apel Cluj.

Mai mult, în prezent pe rolul instanțelor de judecată și a parchetelor se află numeroase dosare în care Aeroportul Internațional Cluj și Consiliul Județean Cluj au calitatea de părți aflate în litigiu, respectiv dosarele nr.: x. Cu privire la acest motiv de strămutare, petentul a făcut o scurtă prezentare a cauzelor și a soluțiilor pronunțate în acestea.

În raport de aceste argumente, a apreciat că relațiile de rudenie dintre angajații cu funcții de consilieri/experți în serviciile de subordine a președintelui Consiliului Județean Cluj și judecătorii învestiți cu soluționarea cauzelor, creează o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanțelor ar putea fi afectată.

În concluzie, petentul a considerat că doar strămutarea prezentei cauze la o altă curte de apel va putea asigura buna desfășurare a procesului penal cu respectarea tuturor principiilor necesare asigurării unui proces echitabil, fără a exista suspiciunea lipsei de imparțialitate a judecătorilor care vor pronunța soluția în cauză.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 08.03.2023.

Prin rezoluția din data de 24.02.2023, s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Cluj, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Cluj la data de 06.03.2023 s-a arătat faptul că prin ordonanța din 21.11.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2018, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la numita A., sub aspectul infracțiunii de tentativă la perturbarea aeroportului, faptă prev. de art. 123 rap. la art. 120 alin. (1) teza finală din Legea nr. 21/2020 cu aplic. art. 5 C. pen.. Tot prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea continuării cercetărilor cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu și uz de fals, fapte prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 323 C. pen., precum și cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) și (2) C. pen.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere petentul, respinsă prin ordonanța din 19.12.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2022

Dosarul a cărei strămutare se cere, având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului, a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj la data de 09.01.2023, fiind repartizat aleatoriu completului 7F cu termen de judecată la data de 09.02.2023.

În cauză, petentul, prin avocat, a formulat la data de 01.02.2023 cerere de recuzare cu privire la judecătorul B., fiind invocat cazul de incompatibilitate prev. de art. 64 lit. f) C. proc. pen., respectiv faptul că soțul doamnei judecător este coleg de serviciu cu suspecta A., cu care interacționează frecvent datorită funcției pe care o deține.

În cauză, a fost formulată la data de 02.02.2023 și o cerere de abținere de către judecătorul învestit cu soluționarea cauzei, B., fiind invocat cazul de incompatibilitate prev. de art. 64 lit. f) C. proc. pen., respectiv faptul că soțul acesteia este coleg de serviciu cu suspecta A., cu care interacționează în mod frecvent datorită funcției pe care o deține.

Prin încheierea din 02.02.2023, s-a admis cererea de abținere formulată de către judecătorul învestit cu soluționarea cauzei, B., cauza fiind repartizată aleatoriu unui alt complet, respectiv 18F, cu termen de judecată la data de 28.02.2023, termen ce a fost preschimbat pentru 14.02.2023.

La termenul de judecată din data de 14.02.2023, cauza a fost amânată în raport de cererea de strămutare formulată de petentul Aeroportul International Avram Iancu Cluj, pentru termenul din 11.04.2023.

În ceea ce privește cererea de strămutare formulată de petent, Curtea de Apel Cluj a apreciat că motivele invocate nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel. Astfel, a arătat faptul că magistrații Curții de Apel Cluj își desfășoară activitatea în mod obiectiv cu respectarea principiului imparțialității, neexistând niciun temei pentru a se dispune amânarea cauzei.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, în vederea respectării dreptului la un proces echitabil, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror.

În vederea soluționării cererii de strămutare, astfel cum prevede art. 72 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă poate solicita informații de la președintele instanței de unde se solicită strămutarea sau de la președintele instanței ierarhic superioare celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, iar, potrivit art. 73 alin. (2) C. proc. pen., președintele instanței ierarhic superioare celei la care se află cauza ia măsuri pentru încunoștințarea părților despre introducerea cererii de strămutare, despre termenul fixat pentru soluționarea acesteia, cu mențiunea că părțile pot trimite memorii și se pot prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii.

Preliminar, Înalta Curte constată că cerința privind titularul dreptului de a formula cerere de strămutare este îndeplinită, petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj având calitatea prevăzută de lege pentru a formula cerere de strămutare, întrucât, în cauza a cărei strămutare se cere, acesta are calitatea de petent, fiind persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță, a fost respinsă, conform art. 339 C. proc. pen.

De asemenea, Înalta Curtea reține că au fost respectate și exigențele dispozițiilor art. 73 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Clu și intimata A. au fost încunoștințați cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit și de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

În ceea ce privește motivele strămutării, prin cererea formulată, petentul a invocat cazul de strămutare privind existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj este afectată datorită împrejurărilor cauzei (mediatizarea intensă în mass-media a conflictului dintre petent și Consiliul Județean Cluj, dar și existența unui număr foarte mare de cauze aflate pe rolul instanțelor din municipiul Cluj având ca părți în litigiu Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj și Consiliul Județean Cluj) și calității părților (relația de rudenie dintre angajații Consiliului Județean Cluj și doi dintre judecătorii Curții de Apel Cluj, dar și calitatea de avocat în Baroul Cluj a președintelui Consiliului Județean Cluj, coleg de promoție cu unii dintre judecătorii Curții de Apel Cluj).

În analiza acestui motiv de strămutare, Înalta Curte reține că strămutarea este un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea, în mod excepțional, a unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la sintagma de "suspiciune rezonabilă", la care face referire art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte are în vedere că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute, astfel cum a reținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt diferite de cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Concluzionând, Înalta Curte reține că pentru a fi admisă o cerere de strămutare este necesar ca întregul corp de judecători al unei instanțe să se afle, în mod evident, într-o situație de incompatibilitate sau să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la riscul de parțialitate a acestora, care trebuie să rezulte din împrejurările de fapt sau de drept ale cauzei ori din cauza calității părților.

Examinând cauza în raport de aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. Astfel, nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

Din analiza cererii de strămutare, Înalta Curte constată că aceasta este fundamentată pe trei motive care ar impune din perspectiva petentului strămutarea cauzei la o altă curte de apel:

Analizând motivele invocate de petent, Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate, neimpunându-se strămutarea cauzei la o altă curte de apel.

Imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. În acest sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko ct. Ucrainei. Or, se constată că petentul nu a adus dovezi cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze susținerile invocate prin cererea de strămutare și să întărească temerea că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Cluj s-ar realiza într-un climat marcat de părtinire sau lipsă de obiectivitate.

În ceea ce privește, incidentele procedurale ivite pe parcursul soluționării cauzei la Curtea de Apel Cluj, respectiv abținerea judecătorului inițial învestit cu soluționarea cauzei pe motiv că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestuia ar fi afectată, dar și cererea de recuzare a judecătorului formulată de petent în baza aceluiași motiv, Înalta Curte constată că în cauză a fost admisă declarația de abținere formulată de judecătorul B., cauza fiind din nou repartizată aleatoriu, aceasta reprezentând o garanție cu privire la independența și imparțialitatea instanței de judecată.

Referitor la relația de soți dintre președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul E. și D., consilier al Consiliului Județean Cluj în contextul în care numita A., suspectă în cauza cu privire la care s-a formulat plângere, este angajată într-o funcție de conducere în cadrul Consiliului Județean Cluj, respectiv în funcția de Secretar al Județului Cluj, Înalta Curte, având în vedere informațiile transmise de Curtea de Apel Cluj, constată faptul că judecătorul E. nu deține la momentul actual funcția de președinte al Curții de Apel Cluj. Din informațiile prezentate pe site-ul Curții de Apel Cluj, aceasta își desfășoară activitatea ca judecător în cadrul secției I Civile. Chiar și așa, instanța supremă apreciază că relația de rudenie existentă între doi dintre judecătorii Curții de Apel Cluj și doi dintre angajații Consiliului Județean Cluj, în contextul în care persoana vizată de plângerea petentului, numita A. deține calitatea de Secretar al Județului Cluj nu poate da naștere unor suspiciuni obiective de parțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe, în absența unor dovezi obiective, cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze aprecierile petentului și să fundamenteze temerea că judecarea cauzei de către acea instanță s-ar efectua într-un cadru caracterizat de imparțialitate.

Deși acest caz în baza căruia se solicită strămutarea este similar cu temeiul de incompatibilitate reglementat de art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., Înalta Curte reține că cel pentru care se poate solicita strămutarea este mai restrâns decât cel pentru care se poate solicita recuzarea unui judecător. Așadar, motivul de strămutare are în vedere suspiciunea rezonabilă asupra imparțialității întregului corp de judecători ai unei instanțe prin prisma împrejurărilor cauzei sau a calității părților din dosar, suspiciunea fiind una colectivă, izvorâtă din circumstanțe care determină o judecată într-un mediu nefavorabil, fiind afectat dreptul la un proces echitabil.

Cu privire la faptul că judecătorii Curții de Apel Cluj s-ar afla în relații de prietenie/amiciție cu președintele Consiliului Județean Cluj, consilierii județeni sau cu alte persoane angajate în cadrul consiliului ori că președintele consiliului județean, în calitatea sa de absolvent al Facultății de Drept Cluj, ar fi fost coleg de promoție cu unii dintre judecătorii Curții de Apel Cluj și că acest aspect ar conduce la existența unei prezumții de parțialitate, Înalta Curte apreciază nefondată această susținere în condițiile în care afirmațiile petentului sunt simple supoziții fără suport probator.

Nefondată este și susținerea petentului în ceea ce privește mediatizarea intensă a conflictului dintre petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj și Consiliul Județean Cluj.

Astfel, este rolul și dreptul mass-media de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare și înfăptuire a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Prin urmare, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media.

Împrejurarea că dosarele în care petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj și Consiliul Județean Cluj au calitatea de părți aflate în litigiu, iar acest conflict este intens mediatizat atât pe plan local, cât și în mass-media centrală nu poate influența negativ activitatea judecătorilor care aplică și se supun doar legii fără a fi influențați. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Cluj nu ar fi obiectivi sau imparțiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susțină afirmațiile petentului, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a conflictului existent între cele două entități constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparțialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertății de exprimare, astfel că opiniile susținute public prin mass-media nu pot afecta hotărârea pronunțată de o instanță independentă și imparțială.

În ceea ce privește existența pe rolul instanțelor din municipiul Cluj a unor cauze în număr foarte mare în care petentul și Consiliul Județean Cluj au calitatea de părți aflate în litigiu, Înalta Curte reține că este firesc ca o mare parte dintre judecătorii instanțelor din municipiul Cluj să fie implicați în soluționarea cauzelor în care petentul are calitatea de parte, dar această chestiune nu conduce de plano la concluzia că imparțialitatea acestora ar fi afectată.

Simpla invocare sau supoziție bazată pe numărul foarte mare al cauzelor în care petentul și Consiliul Județean Cluj au calitatea de părți aflate în litigiu nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, fiind imperativ ca aceasta să se bazeze pe fapte sau împrejurări care să permită conturarea unui grad de probabilitate cuantificabil, acela de a convinge un observator neutru și obiectiv că imparțialitatea judecătorului este lezată.

Cu privire la motivul vizând modul de derulare și soluționare a cauzelor în care petentul și Consiliul Județean Cluj au calitatea de părți, Înalta Curte reține că modul de instrumentare sau de soluționare a unei cauze nu poate constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice și solide, motiv de strămutare a unei cauze, acestea putând fi analizate, în limitele legii, cu ocazia declarării unor căi ordinare sau extraordinare de atac, remedii procesuale garantate prin dispozițiile art. 129 din Constituția României.

De asemenea, în procedura strămutării nu pot fi analizate modalitatea de soluționare a unor cauze, carențele existente în activitatea de judecată sau consecințele soluției pronunțate. O interpretare contrară ar transforma instanța care soluționează cererea de strămutare într-o instanță de control judiciar, chestiune inadmisibilă în acest cadru procesual.

Concluzionând, raportat la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu există elemente în raport de care să se aprecieze că întregul corp de magistrați al Curții de Apel Cluj ar fi imparțial.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 martie 2023.