ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1959/2024

Deliberând asupra cererii privind completarea deciziei nr. 2379 din 15 noiembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/3/2017*, din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia menționată mai sus, instanța a luat act de achiesarea recurenților-reclamanți A și B la decizia civilă nr. 1358 din 5 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VI-a Civilă.

În termen legal, prin cererea înregistrată la 4 decembrie 2023, sub număr de dosar x/3/2017*/a1, petenta BANCA C S.A. a solicitat instanței completarea deciziei menționate mai sus, în sensul obligării recurenților-reclamanți A și B la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial.

În susținerea cererii, petenta arată că, potrivit art. 463 alin. (1) C. proc. civ. „Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre”.

Totodată, în raport de art. 453 alin. (1) C. proc. civ., petenta a susținut că partea care pierde procesul va fi obligată la achitarea cheltuielilor de judecată, astfel cum sunt cerute de către partea adversă, acest text de lege fiind aplicabil inclusiv în situația în care se renunță la calea de atac formulată.

În același sens, petenta face trimitere la practică judiciară, precizând că are dreptul de a recupera cheltuielile de judecată antamate de cererea de recurs formulată de partea adversă, întrucât aceasta din urmă a renunțat la calea de atac după comunicarea actelor procedurale și formularea apărărilor în acest sens.

Având în vedere aceste argumente, petenta arată că a solicitat, încă de la momentul formulării întâmpinării, obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, iar în data de 07.11.2023 a depus dovezile acestor cheltuieli, prin poșta electronică, instanța omițând a stabili în sarcina acestora obligația plății cheltuielilor de judecată.

În drept, petenta a invocat dispozițiile art. 444 C. proc. civ.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

Prin încheierea de ședință din 10 aprilie 2024, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 1 octombrie 2024, petenta a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.

Analizând cererea de completare a hotărârii prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Petenta a solicitat instanței completarea deciziei pronunțate în recurs în sensul obligării recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ., „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare”.

Din cuprinsul acestui text de lege, rezultă că încuviințarea unui cereri de completare a hotărârii judecătorești este admisibilă numai atunci când instanța a omis a se pronunța asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, această procedură fiind stabilită pentru a se asigura respectarea principiului disponibilității în procesul civil, în sensul soluționării tuturor capetelor de cerere formulate în cauză.

Totodată, se constată că omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată se circumscrie cazurilor reglementate de dispozițiile art. 444 C. proc. civ., motiv pentru care instanța se poate pronunța asupra cererii de completare prin hotărâre separată.

Prin raportare la aceste considerente, observând decizia nr. 2379 din 15 noiembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/3/2017*, se constată că instanța a omis să se pronunțe cu privire la solicitarea de obligare a recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată către intimata-pârâtă BANCA C S.A., motiv pentru care cererea de completare a hotărârii este întemeiată, urmând a fi admisă.

Analizând cererea de obligare a recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată, formulată de intimata-pârâtă BANCA C S.A., Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 452 C. proc. civ.: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”.

În raport de dispoziția legală enunțată mai sus, reiese că intimata-pârâtă BANCA C S.A. avea obligația ca, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra recursului – 15 noiembrie 2023 – să depună la dosarul cauzei dovada cheltuielilor de judecată, or această obligație nu a fost îndeplinită.

Deși aceasta susține că a depus dovada cheltuielilor de judecată încă din 7 noiembrie 2023, o astfel de dovadă nu există la dosar, înscrisurile doveditoare fiind atașate cererii de completare a dispozitivului, transmisă instanței prin poștă electronică la 4 decembrie 2023, astfel cum acestea se regăsesc la filele (…) din dosarul nr. x/3/2017*, respectiv (…) din prezenta cauză.

Se impune a se sublinia faptul că nici cu ocazia formulării prezentei cereri, petenta nu a făcut dovada că a transmis la dosarul cauzei înscrisuri doveditoare cu privire la cheltuielile de judecată la data pretinsă de aceasta, respectiv 7 noiembrie 2023 și nici până la data închiderii dezbaterilor asupra recursului – 15 noiembrie 2023.

În raport de aceste considerente, în baza art. 444 C. proc. civ., coroborat cu art. 453 alin. (2) din același cod, Înalta Curte va admite cererea formulată de petentă, privind completarea dispozitivului deciziei nr. 2379 din 15 noiembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/3/2017* și va respinge cererea formulată de intimata-pârâtă BANCA C S.A. privind obligarea recurenților-reclamanți A și B la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite cererea formulată de petenta BANCA C S.A. privind completarea dispozitivului deciziei nr. 2379 din 15 noiembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/3/2017*.

Respinge cererea formulată de intimata-pârâtă BANCA C S.A. privind obligarea recurenților-reclamanți A și B la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 octombrie 2024.