ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.10.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4069/2012

HOTĂRÂRE
11.10.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4069/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cererii de

completare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 2977 din 13 iunie 2012 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal, au fost respinse excepțiile invocate de intimați, admițându-se

recursurile declarate de Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice

împotriva Sentinței nr. 5783 din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. De asemenea, a fost admis

recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva

aceleiași sentințe și a Încheierii din 20 septembrie 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Au fost

modificate sentința și încheierea atacate în sensul admiterii excepției

inadmisibilității cererii de suspendare a O.P.A.N.A.F. nr. 1786/2010 și

respingerii în consecință a cererii de suspendare a acestui ordin. Au fost

menținute restul dispozițiilor sentinței.

Prin cererea

înregistrată la Registratura Generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție la

data de 29 iunie 2012, intimații-reclamanți și intimatul-intervenient în cauză

au solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României, Ministerul Finanțelor

Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală completarea Deciziei nr.

2977 din 13 iunie 2012 cu privire la obligarea recurenților-pârâți la plata

cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost solicitate.

S-a susținut prin

cererea formulată că intimații au solicitat obligarea la plata cheltuielilor de

judecată atât prin întâmpinarea depusă, cât și cu ocazia concluziilor susținute

oral în fața Înaltei Curți, depunându-se dovezi privind cheltuielile de

judecată, reprezentând onorariul de avocat.

Cum instanța de

recurs a menținut în parte sentința instanței de fond rezultă că

recurenții-pârâți au căzut în pretenții, iar, în raport cu culpa procesuală a

acestora, se impune obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată efectuate

și dovedite de aceștia.

Reținând că

dispozitivul deciziei pronunțate nu face referire la cererea privind obligarea

la plata cheltuielilor de judecată, intimații au solicitat completarea deciziei

sub acest aspect.

Ulterior, s-a

solicitat de către intimații-reclamanți să se constate ca rămasă fără obiect

cererea de completare a Deciziei nr. 2977/2012, menționându-se că urmare a redactării

deciziei menționate din coroborarea considerentelor cu dispozitivul acesteia,

rezultă că Înalta Curte a avut în vedere solicitarea care viza obligarea

recurenților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

Înalta Curte,

analizând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 2977/2012 reține

că aceasta este neîntemeiată în raport de dispozițiile art. 281 alin. (1) și

(2) C. proc. civ. și de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Intimații-reclamanți

au solicitat completarea deciziei menționate în ceea ce privește capătul de

cerere referitor la cheltuielile de judecată solicitate de aceștia.

În cauză se constată

inexistența dovezilor privind cheltuielile de judecată, astfel că în lipsa

acestora, o asemenea cerere este neîntemeiată.

Solicitarea intimaților-reclamanți

de a se constata că a rămas fără obiect cererea de completare nu poate fi

reținută întrucât în raport de dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., o

astfel de soluție nu are bază legală, aceștia având la dispoziție alte căi procedurale

pentru situația de fapt expusă.

În consecință, față

de cele reținute, Înalta Curte va respinge cererea de completare a

dispozitivului Deciziei nr. 2977/2012, ca neîntemeiată.

Respinge formulată de

și C.V.G. privind completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 2977 din 13

iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-03-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1064/2017
a Dispoziției obligatorii nr. 853535 din 30 martie 2012, emisă de aceeași instituție, înregistrată la SC A. SA sub nr. 4684 din 5 aprilie 2012, prin care s-au făcut constatări, s-au stabilit sancțiuni și au fost dispuse mai multe măsuri pen
ÎCCJ 2014-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1511/2014
554/2004 și susținând că în materia contenciosului administrativ Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu poate sta în judecată decât în condițiile prevăzute de acte normative speciale și prin autoritățile publice despre care se p
ÎCCJ 2016-10-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2726/2016
2012 primită prin poștă de reprezentantul legal al A., B., în data de 12 septembrie 2012 - corespunzătoare trimestrului 1/2012 (cu privire la suma de 157.027,13 RON); adresa CNAS nr. DG/1971 din 31 iulie 2012 transmisă reprezentantului lega
ÎCCJ 2018-01-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 251/2018
depus la dosarul cauzei raportul de expertiză întocmit de dl. expert C. Prin sentința civilă nr. 1265/16.04.2016, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a anulat decizia de impunere privind obligațiile suplimentare de plată stabilite
ÎCCJ 2015-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3691/2015
Decizia nr. 3691/2015 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii și procedura derulată de prima instanță Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții d
Sursă