ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.03.2025

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1448/2025

HOTĂRÂRE
13.03.2025
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1448/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară și Ministerul Finanțelor Publice – Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și a Contestațiilor a solicitat restabilirea situației anterioare, cu consecința restituirii sumei de 819.189,20 lei, achitată în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019.

1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 798 din 10 mai 2023 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a trimis dosarul la Tribunalul București - Secția Contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.

În contextul enunțării dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat că litigiul privește nereguli în utilizarea fondurilor europene și că se aplică art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 2707 din 29 aprilie 2024 a Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârâți, cauza fiind declinată în favoarea Curții de Apel București.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul București și Curtea de Apel București și s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În esență, Tribunalul a reținut că acțiunea în anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019 a făcut obiectul dosarului nr. x/2/2019, soluționat în primă instanță de Curtea de Apel București în sensul respingerii acțiunii. Împotriva hotărârii primei instanțe a formulat recurs reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu, acest recurs fiind admis prin decizia nr. 6345/16.12.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a dispus anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019.

A constatat că acțiunea are ca obiect repararea pagubei produse reclamantei prin emiterea actului a cărui anulare s-a dispus de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2/2019, fiind incidente prevederile art. 19 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, instanța competentă în soluționarea pretenției principale (vizând anularea actului) rămâne competentă să judece și pretenția accesorie constând în despăgubiri, chiar atunci când aceasta nu a fost dedusă judecății în același timp cu cea principală, ceea ce constituie o aplicare a regulii accesorialității, consacrată în art. 123 C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Instanța de contencios administrativ a fost investită de reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu cu o cerere prin care a solicitat restabilirea situației anterioare, cu consecința restituirii sumei de 819.189,20 lei, achitată în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019, precum și plata dobânzilor aferente, calculate începând cu ziua în care a operat stingerea creanței fiscale individualizate în actul administrativ anulat și până în ziua restituirii efective.

Așa cum, în mod corect, a reținut Tribunalul București, acțiunea în anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019 a făcut obiectul dosarului nr. x/2/2019, soluționat în primă instanță de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în sensul respingerii acțiunii. Împotriva hotărârii primei instanțe a formulat recurs reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu, acest recurs fiind admis prin decizia nr. 6345/16.12.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal, prin care s-a dispus anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. (...)”

Totodată, în speță sunt relevante dispozițiile art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, conform cărora: „(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. (2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2)

Înalta Curte constată că reclamanta se prevalează de existența unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-a anulat actul administrativ care a făcut obiectul dosarului nr. x/2/2019, respectiv procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019 și urmărește, prin prezenta acțiune, repararea pagubei cauzate, constând în restituirea sumei de 819.189,20 lei, achitată în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 5052/25.04.2019, precum și plata dobânzilor aferente.

Așadar, acțiunea în despăgubiri formulată de reclamantă este legată de o cerere principală de anulare a unui act administrativ tipic nelegal și urmează regimul juridic al acesteia din urmă, astfel că instanța de contencios administrativ competentă pentru cererea de despăgubire este cea competentă să judece și acțiunea principală, în funcție de normele de competență materială și teritorială prevăzute în art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Este lipsit de relevanță faptul că acțiunea în despăgubiri nu a fost dedusă judecății în același timp cu acțiunea în anulare, câtă vreme dispozițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004 permit formularea ulterioară a unei astfel de cereri, cu respectarea termenului de prescripție stabilit de legiuitor.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, instanța competentă material să judece acțiunea în despăgubiri este instanța care a soluționat anularea actului administrativ, respectiv Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară și Ministerul Finanțelor Publice – Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și a Contestațiilor în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-02-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2025
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a II-a de Conte
ÎCCJ 2022-03-30
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 748/2022
IX-a contencios administrativ și fiscal a reținut că cererea de chemare în judecată are ca obiect executarea contractului de finanțare nr. x din 31 martie 2009 încheiat între reclamanta A. S.A., în calitate de beneficiar și Ministerul Mediu
ÎCCJ 2024-02-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1161/2024
Ședința publică din data de 28 februarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregis
ÎCCJ 2023-02-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 350/2023
Ședința publică din data de 16 februarie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Ap
ÎCCJ 2025-02-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1081/2025
Camera de Consiliu Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucure
Sursă