ÎCCJ, Decizia nr. 101/2025

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I Civilă a respins cererea de recuzare a doamnei judecător A, formulată de petentul B în dosarul nr. x/1/2024/a2.

Recursul declarat în cauză

Împotriva hotărârii menționate, petentul B a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători.

Procedura de filtru

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 C. proc. civ., întrucât prezentul dosar a fost început la 26 august 2016, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, cu referire la art. 24 C. proc. civ. din 2010.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a arătat că prezenta cale extraordinară de atac este inadmisibilă, încheierea atacată fiind definitivă, sub rezerva depunerii taxei de timbru.

Raportul a fost comunicat părților la 14 martie 2025, cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la filele 88-97.

Recurentul a depus punct de vedere la raport, prin care a arătat că nu este de acord cu concluziile acestuia.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători

Analizând excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Actele normative referitoare la taxele judiciare de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor judiciare de timbru corespunzătoare.

Potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, cu excepțiile prevăzute de lege, se timbrează în raport cu criteriile stabilite în respectiva lege.

Totodată, art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus citat prevede că: „taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat”.

Dispozițiile art. 494 cu referire la art. 197 C. proc. civ., stipulează că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, aceste prevederi fiind incidente și în cauza pendinte.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxa judiciară de timbru datorată pentru recurs este de 100 lei.

În cauză, recurentului i-a fost adusă la cunoștință obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului la 23 decembrie 2024, potrivit dovezii de înmânare aflată la fila nr. 23 din dosar.

Recurentul a formulat cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, care a fost respinsă prin Încheierea de ședință din 10 februarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători.

Împotriva acestei încheieri, petentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin Încheierea de ședință din 10 martie 2025.

La termenul de judecată acordat în cauză, în filtru, deși în cauză subzista obligația recurentului de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, Înalta Curte a constatat că acesta nu s-a conformat obligației de timbrare, procedural comunicată, cum rezultă din referatul grefei aflat la fila 112; în consecință, va face aplicarea dispozițiilor art. 494 cu referire la art. 197 C. proc. civ., și va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul B împotriva Încheierii din 20 noiembrie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I Civilă în dosarul nr. x/1/2024/a2.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 iunie 2025.