ÎCCJ, Decizia nr. 59/2022
ÎCCJ, Decizia nr. 59/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin încheierea din 26 noiembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a suspendat, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 1704 din 16 noiembrie 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.
Împotriva încheierii anterior menționate a declarat recurs recurenta A. recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, sub nr. x/2022.
II. Considerentele Înaltei Curți
Analizând, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, excepția peremptorie a inadmisibilității căii de atac, invocată de instanță, din oficiu, Completul de 5 judecători constată că recursul este inadmisibil, împrejurare ce face inutilă, în tot, cercetarea în fond a cauzei.
În acest sens, reține că împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
Conform art. 244
1
alin. (1) din C. proc. civ., "asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs".
În speță, recursul declarat de A. vizează o încheiere de suspendare a judecății, care a fost pronunțată de secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în recurs.
Prin urmare, sunt incidente dispozițiile art. 244
1
alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., care reglementează o situație de excepție, în sensul că nu sunt supuse recursului încheierile de suspendare a judecării cauzei pronunțate în faza procesuală a recursului.
De altfel, prin Decizia nr. 1019/2008 a Curții Constituționale, s-a constatat că, potrivit art. 282 alin. (2) și art. 299 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeași cale de atac precum împotriva hotărârii pronunțate pe fondul cauzei.
Totodată, s-a arătat că împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronunțată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin opțiunea legiuitorului în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situații.
Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, iar hotărârea care soluționează cauza are caracter irevocabil și încheierea prin care se dispune suspendarea judecății își însușește acest caracter, urmând soarta hotărârii finale.
În consecință, față de caracterul irevocabil al hotărârii atacate și de dispozițiile art. 244
1
alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., recursul exercitat împotriva încheierii de ședință din data de 26 noiembrie 2020 va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 martie 2022.